Şeful AIE afirmă că Europa rămas în urma Chinei şi a SUA după ce a făcut „două greşeli monumentale”

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie a criticat Europa pentru că a rămas în urma Chinei şi a SUA după ce a făcut „două greşeli istorice monumentale” în politica energetică, bazându-se pe gazul rusesc şi renunţând la energia nucleară.

Fatih Birol, directorul executiv al agenţiei, a declarat pentru Financial Times că industria europeană plăteşte acum preţul acestor erori şi că blocul comunitar va avea nevoie de „un nou plan industrial general” pentru a-şi reveni.

Intervenţia lui Birol, cu sediul la Paris, vine în contextul în care liderii UE se pregătesc să dezbată săptămâna aceasta competitivitatea economică a blocului.

Uniunea Europeană se află în urma Chinei şi a SUA în domenii precum producţia de tehnologii curate, datorită unui amestec de reglementări împovărătoare şi a preţurilor mai mari la energie. Preţurile la electricitate în UE sunt, de obicei, de două-trei ori mai mari decât în SUA.

„Industriile existente, în special industriile grele, se confruntă şi se vor confrunta cu un dezavantaj semnificativ în materie de costuri în comparaţie cu alte economii majore, precum China şi Statele Unite”, a declarat Birol.

Datele organismului de supraveghere a energiei arată că UE a reuşit să se îndepărteze cu succes de gazul rusesc după invazia din Ucraina. În 2023, pentru prima dată, UE a produs mai multă energie electrică din energie eoliană decât din gaz.

Gazele din Rusia reprezentau anterior peste 40% din aprovizionarea blocului comunitar, dar au scăzut la 15% în 2023, în pofida unei creşteri a importurilor de gaze naturale lichefiate importate din Rusia pe navă.

Cu toate acestea, dezbaterea privind energia nucleară a fost mai aprinsă.

Ţări precum Franţa, România, Ungaria şi Republica Cehă sunt în favoarea energiei nucleare, dar alte state membre ale UE, precum Germania, Austria şi Luxemburg, se opun cu fermitate, argumentând că proiectele nucleare sunt adesea supuse întârzierilor şi exploziilor de costuri şi că vor absorbi bani care ar fi mai bine cheltuiţi pentru energia regenerabilă.

Amund Vik, fost secretar de stat norvegian pentru energie şi consilier senior la firma de consultanţă Eurasia Group, a declarat că este „mai dificil să se realizeze tranziţia energetică fără energie nucleară”, deoarece este nevoie de o bază de energie consistentă pentru a susţine producţia inconsecventă de energie eoliană şi solară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat