Şeful AIE afirmă că Europa rămas în urma Chinei şi a SUA după ce a făcut "două greşeli monumentale"

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie a criticat Europa pentru că a rămas în urma Chinei şi a SUA după ce a făcut „două greşeli istorice monumentale” în politica energetică, bazându-se pe gazul rusesc şi renunţând la energia nucleară.

Fatih Birol, directorul executiv al agenţiei, a declarat pentru Financial Times că industria europeană plăteşte acum preţul acestor erori şi că blocul comunitar va avea nevoie de „un nou plan industrial general” pentru a-şi reveni.

Intervenţia lui Birol, cu sediul la Paris, vine în contextul în care liderii UE se pregătesc să dezbată săptămâna aceasta competitivitatea economică a blocului.

Uniunea Europeană se află în urma Chinei şi a SUA în domenii precum producţia de tehnologii curate, datorită unui amestec de reglementări împovărătoare şi a preţurilor mai mari la energie. Preţurile la electricitate în UE sunt, de obicei, de două-trei ori mai mari decât în SUA.

„Industriile existente, în special industriile grele, se confruntă şi se vor confrunta cu un dezavantaj semnificativ în materie de costuri în comparaţie cu alte economii majore, precum China şi Statele Unite”, a declarat Birol.

Datele organismului de supraveghere a energiei arată că UE a reuşit să se îndepărteze cu succes de gazul rusesc după invazia din Ucraina. În 2023, pentru prima dată, UE a produs mai multă energie electrică din energie eoliană decât din gaz.

Gazele din Rusia reprezentau anterior peste 40% din aprovizionarea blocului comunitar, dar au scăzut la 15% în 2023, în pofida unei creşteri a importurilor de gaze naturale lichefiate importate din Rusia pe navă.

Cu toate acestea, dezbaterea privind energia nucleară a fost mai aprinsă.

Ţări precum Franţa, România, Ungaria şi Republica Cehă sunt în favoarea energiei nucleare, dar alte state membre ale UE, precum Germania, Austria şi Luxemburg, se opun cu fermitate, argumentând că proiectele nucleare sunt adesea supuse întârzierilor şi exploziilor de costuri şi că vor absorbi bani care ar fi mai bine cheltuiţi pentru energia regenerabilă.

Amund Vik, fost secretar de stat norvegian pentru energie şi consilier senior la firma de consultanţă Eurasia Group, a declarat că este „mai dificil să se realizeze tranziţia energetică fără energie nucleară”, deoarece este nevoie de o bază de energie consistentă pentru a susţine producţia inconsecventă de energie eoliană şi solară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.