„Facebook-ul” Rusiei, în faliment cronic! Pierderi-record în era fiului lui Kirienko

Compania rusă VK, condusă din 2021 de Vladimir Kirienko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale a Rusiei, Serghei Kirienko, continuă să înregistreze pierderi masive, în pofida creșterii veniturilor.

Potrivit raportului financiar conform standardelor internaționale (IFRS), citate de MoskowTimes, în prima jumătate a anului 2025, VK – care administrează cea mai mare rețea socială din Rusia, principalul proiect de înlocuire a YouTube-ului și pregătește lansarea messengerului „suveran” MAX – a înregistrat o pierdere netă de 12,7 miliarde de ruble.

Deși cifra de afaceri a crescut cu 13% față de anul precedent, pierderile persistă pentru al șaselea an consecutiv. În 2024, compania a raportat un minus record de 94,9 miliarde de ruble, în 2023 – 34,3 miliarde, în 2022 – 32,6 miliarde, în 2021 – 6,5 miliarde, iar în 2020 – 1,9 miliarde.

În total, în ultimii cinci ani și jumătate, VK a acumulat pierderi de 182,9 miliarde de ruble, sumă comparabilă cu bugetele anuale ale unor regiuni mari din Federația Rusă, precum Ținutul Habarovsk (174 miliarde) sau regiunea Volgograd (195,1 miliarde).

În 2023, compania a intrat în top 5 cele mai păguboase companii din Rusia (Forbes). În octombrie același an, VK a trecut printr-un val masiv de concedieri, care a vizat câteva sute de angajați, inclusiv specialiști IT.

Există însă și semne de redresare: pierderile din 2025 sunt la jumătate față de cele din anul precedent, iar pe partea operațională compania a intrat pe profit – EBITDA ajustat a fost de 10,4 miliarde de ruble, față de un rezultat negativ în aceeași perioadă din 2024.

Datoria netă a VK s-a redus de la 174 la 77 miliarde de ruble, însă în mare parte datorită unei emisiuni suplimentare de acțiuni în valoare de 115 miliarde de ruble – măsură pe care analiștii o consideră una de conjunctură, nu o îmbunătățire fundamentală a situației financiare.

Analiștii subliniază că, deși lansarea messengerului MAX ar putea aduce un plus de atractivitate pentru investitori, VK rămâne adânc în zona roșie, cu o povară a datoriilor încă semnificativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kirienko #pierderi #facebook #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Măsura ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027 și vizează, în principal, importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Potrivit proiectului, aceste produse vor putea fi importate doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sunt prevăzute și unele excepții pentru anumite categorii de semințe destinate însămânțării.

Licențele vor putea fi solicitate de persoane juridice sau fizice care desfășoară activități în domenii precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, morăritul și producerea hranei pentru animale. Cererile urmează să fie examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil. Licența va fi eliberată gratuit.

Totodată, agenții economici care vor primi licență nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte cerealele și oleaginoasele importate în baza acestui mecanism. Guvernul va putea prelungi perioada de licențiere, la propunerea Ministerului Agriculturii, cu cel mult 12 luni.

Autorul inițiativei, deputatul Serghei Ivanov, motivează necesitatea intervenției prin situația dificilă a agricultorilor și riscul ca importurile masive de cereale și oleaginoase, în special din Ucraina, să pună presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă. În nota de fundamentare se arată că diferența dintre prețurile interne și cele din portul Constanța ajunge în anumite cazuri la circa 1,5 lei pentru un kilogram de grâu.

Potrivit documentului, autorii proiectului se tem că o creștere a importurilor ar putea obliga agricultorii moldoveni să-și vândă producția la prețuri mai mici decât costurile de producție, ceea ce ar putea genera probleme la achitarea creditelor, leasingurilor, salariilor și obligațiilor față de furnizori și, în cazuri extreme, insolvență sau faliment.

În nota de fundamentare se mai precizează că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni. Autorii consideră că, în condițiile în care sectorul agroalimentar continuă să se confrunte cu dificultăți, menținerea licențierii importurilor reprezintă în continuare o soluție de protecție a producătorilor locali. Implementarea mecanismului nu ar necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.

#licenta #Cereale #import