ANSA a retras 396638,84 kg de produse alimentare din circuit, în 2021. Fructele și legumele, pe primul loc

Pe parcursul anului 2021 inspectorii Agenției și Subdiviziunilor Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor au derulat 13666 acțiuni de control atât în cadrul unităților de comerț, inclusiv comerț ambulant, unităților de alimentație publică, cât și în cadrul blocurile alimentare ale instituțiilor de învățământ general, aziluri, centre de plasament, spitale etc. De asemenea, inspectorii au dispus retragereadin circuitul alimentar a 396638,84 (kg) / 510228 (bucăți) produse alimentare.

Produsele erau retrase în cazul depistării alimentelor neconforme reglementărilor din domeniul alimentar. Măsurile au fost realizate pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare și asigura cetățenii cu alimente inofensive și sigure pentru consum.

Cele mai multe alimente au fost retrase din cadrul unităților de comerț: 389565,26 kg / 509960 bucăți, apoi din cadrul unităților de alimentație publică: 2299,69 kg /222 bucăți.

Din cadrul unităților de comerț cel mai mult s-au aruncat fructe și legume 357072,18 kg, fiind urmate de pește și produsele din pește: 20127,04 kg.

O atenție deosebită pe parcursul anului 2021 s-a acordat plângerilor / petițiilor parvenite de la consumatori, în care au fost abordate diferite subiecte (comercializarea produselor cu termen de valabilitate expirat; comercializarea produselor cu marcarea neconformă; nerespectarea condițiilor de păstrare; neafișarea la loc vizibil a informației pentru consumatori; nerespectarea vecinătății produselor… etc).

Din numărul total de petiții / sesizări parvenite în adresa Agenției, în mare parte mai mult de 50 % ține de marcarea produselor (lipsa informației în limba de stat, lipsa durabilității minimale, lipsa informației incomplete privind ingredientele utilizate; neindicarea modului de utilizare / preparare; lipsa informației privind alergenii și toleranțe la anumite produse).

În urma controalelor desfășurate de ANSA au fost depistate mai multe ilegalități printre care:

Angajarea în întreprinderile din domeniul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică;
Încălcarea regulamentelor sanitare de către angajații unității de comerț;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa certificatelor de inofensivitate;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa documentelor ce confirmă proveniența, siguranța și calitatea acestora;
Comercializarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat;
Comercializarea produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum;
Încălcarea regulilor de comerț;
Comercializarea băuturii alcoolice nemarcate cu timbru de acciz;
Neasigurarea respectării condițiilor de păstrare a produselor alimentare;
Folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea produselor alimentare;
Neasigurarea trasabilității produselor alimentare;
Neasigurarea respectării condițiilor tehnice de păstrare a produselor;
Nerespectarea normelor sanitar-igienice în blocul alimentar în procesul de preparare și servire a bucatelor finite;
Depozitarea produselor alimentare lipsite de marcaj, fapt ce nu permite stabilirea trasabilitatea lor;
Depozitare improprie (igiena, vecinătatea produselor, temperatura, umiditatea);
Lipsa programului de lucru;
Lipsa numărului autorității abilitate cu funcții de protecția consumatorilor;
Neafișarea la loc vizibil a registrului de reclamații.

#kg #legume #fructe #produse #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.