ANSA a retras 396638,84 kg de produse alimentare din circuit, în 2021. Fructele și legumele, pe primul loc

Pe parcursul anului 2021 inspectorii Agenției și Subdiviziunilor Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor au derulat 13666 acțiuni de control atât în cadrul unităților de comerț, inclusiv comerț ambulant, unităților de alimentație publică, cât și în cadrul blocurile alimentare ale instituțiilor de învățământ general, aziluri, centre de plasament, spitale etc. De asemenea, inspectorii au dispus retragereadin circuitul alimentar a 396638,84 (kg) / 510228 (bucăți) produse alimentare.

Produsele erau retrase în cazul depistării alimentelor neconforme reglementărilor din domeniul alimentar. Măsurile au fost realizate pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare și asigura cetățenii cu alimente inofensive și sigure pentru consum.

Cele mai multe alimente au fost retrase din cadrul unităților de comerț: 389565,26 kg / 509960 bucăți, apoi din cadrul unităților de alimentație publică: 2299,69 kg /222 bucăți.

Din cadrul unităților de comerț cel mai mult s-au aruncat fructe și legume 357072,18 kg, fiind urmate de pește și produsele din pește: 20127,04 kg.

O atenție deosebită pe parcursul anului 2021 s-a acordat plângerilor / petițiilor parvenite de la consumatori, în care au fost abordate diferite subiecte (comercializarea produselor cu termen de valabilitate expirat; comercializarea produselor cu marcarea neconformă; nerespectarea condițiilor de păstrare; neafișarea la loc vizibil a informației pentru consumatori; nerespectarea vecinătății produselor… etc).

Din numărul total de petiții / sesizări parvenite în adresa Agenției, în mare parte mai mult de 50 % ține de marcarea produselor (lipsa informației în limba de stat, lipsa durabilității minimale, lipsa informației incomplete privind ingredientele utilizate; neindicarea modului de utilizare / preparare; lipsa informației privind alergenii și toleranțe la anumite produse).

În urma controalelor desfășurate de ANSA au fost depistate mai multe ilegalități printre care:

Angajarea în întreprinderile din domeniul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică;
Încălcarea regulamentelor sanitare de către angajații unității de comerț;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa certificatelor de inofensivitate;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa documentelor ce confirmă proveniența, siguranța și calitatea acestora;
Comercializarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat;
Comercializarea produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum;
Încălcarea regulilor de comerț;
Comercializarea băuturii alcoolice nemarcate cu timbru de acciz;
Neasigurarea respectării condițiilor de păstrare a produselor alimentare;
Folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea produselor alimentare;
Neasigurarea trasabilității produselor alimentare;
Neasigurarea respectării condițiilor tehnice de păstrare a produselor;
Nerespectarea normelor sanitar-igienice în blocul alimentar în procesul de preparare și servire a bucatelor finite;
Depozitarea produselor alimentare lipsite de marcaj, fapt ce nu permite stabilirea trasabilitatea lor;
Depozitare improprie (igiena, vecinătatea produselor, temperatura, umiditatea);
Lipsa programului de lucru;
Lipsa numărului autorității abilitate cu funcții de protecția consumatorilor;
Neafișarea la loc vizibil a registrului de reclamații.

#kg #legume #fructe #produse #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.

Bani.md

Toate știrile

Guvernul, creditat de propriile companii cu dobânzi de peste 10%? Ioniță: „Am ajuns”