ANSA a retras 396638,84 kg de produse alimentare din circuit, în 2021. Fructele și legumele, pe primul loc

Pe parcursul anului 2021 inspectorii Agenției și Subdiviziunilor Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor au derulat 13666 acțiuni de control atât în cadrul unităților de comerț, inclusiv comerț ambulant, unităților de alimentație publică, cât și în cadrul blocurile alimentare ale instituțiilor de învățământ general, aziluri, centre de plasament, spitale etc. De asemenea, inspectorii au dispus retragereadin circuitul alimentar a 396638,84 (kg) / 510228 (bucăți) produse alimentare.

Produsele erau retrase în cazul depistării alimentelor neconforme reglementărilor din domeniul alimentar. Măsurile au fost realizate pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare și asigura cetățenii cu alimente inofensive și sigure pentru consum.

Cele mai multe alimente au fost retrase din cadrul unităților de comerț: 389565,26 kg / 509960 bucăți, apoi din cadrul unităților de alimentație publică: 2299,69 kg /222 bucăți.

Din cadrul unităților de comerț cel mai mult s-au aruncat fructe și legume 357072,18 kg, fiind urmate de pește și produsele din pește: 20127,04 kg.

O atenție deosebită pe parcursul anului 2021 s-a acordat plângerilor / petițiilor parvenite de la consumatori, în care au fost abordate diferite subiecte (comercializarea produselor cu termen de valabilitate expirat; comercializarea produselor cu marcarea neconformă; nerespectarea condițiilor de păstrare; neafișarea la loc vizibil a informației pentru consumatori; nerespectarea vecinătății produselor… etc).

Din numărul total de petiții / sesizări parvenite în adresa Agenției, în mare parte mai mult de 50 % ține de marcarea produselor (lipsa informației în limba de stat, lipsa durabilității minimale, lipsa informației incomplete privind ingredientele utilizate; neindicarea modului de utilizare / preparare; lipsa informației privind alergenii și toleranțe la anumite produse).

În urma controalelor desfășurate de ANSA au fost depistate mai multe ilegalități printre care:

Angajarea în întreprinderile din domeniul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică;
Încălcarea regulamentelor sanitare de către angajații unității de comerț;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa certificatelor de inofensivitate;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa documentelor ce confirmă proveniența, siguranța și calitatea acestora;
Comercializarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat;
Comercializarea produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum;
Încălcarea regulilor de comerț;
Comercializarea băuturii alcoolice nemarcate cu timbru de acciz;
Neasigurarea respectării condițiilor de păstrare a produselor alimentare;
Folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea produselor alimentare;
Neasigurarea trasabilității produselor alimentare;
Neasigurarea respectării condițiilor tehnice de păstrare a produselor;
Nerespectarea normelor sanitar-igienice în blocul alimentar în procesul de preparare și servire a bucatelor finite;
Depozitarea produselor alimentare lipsite de marcaj, fapt ce nu permite stabilirea trasabilitatea lor;
Depozitare improprie (igiena, vecinătatea produselor, temperatura, umiditatea);
Lipsa programului de lucru;
Lipsa numărului autorității abilitate cu funcții de protecția consumatorilor;
Neafișarea la loc vizibil a registrului de reclamații.

#kg #legume #fructe #produse #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a rămas fără producția de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, după ce și Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, iar acum ambele reactoare sunt menținute în stare de oprire sigură.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, centrala a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Înainte de oprire, cele două unități asigurau o producție de aproximativ 680 de megawați, iar centrala Cernavodă contribuie în mod obișnuit cu circa 20% la producția totală de energie electrică a României.

Motivul opririi este nivelul foarte scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru sistemele de răcire ale centralei. Prognozele hidrologice pentru perioada 12–19 august indică un debit al Dunării la intrarea în România de doar 1 350–1 400 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3 900 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica precizează că oprirea Unității 2 a fost una controlată și realizată cu respectarea tuturor procedurilor de securitate nucleară. Menținerea ambelor reactoare în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară și nu prezintă un risc pentru angajați, populație sau mediu.

Deocamdată nu a fost stabilită data la care reactoarele vor fi repornite. Decizia va depinde de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, centrala nu ar putea fi repornită în următoarele cel puțin zece zile, iar după reluarea procedurilor de pornire ar mai fi necesare aproximativ una-două zile pentru ca energia să ajungă din nou în sistem.

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au intervenit anterior asupra albiei Dunării, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a direcționa un debit mai mare de apă spre centrală.

În perioada în care Cernavodă nu produce energie, România se bazează pe creșterea producției din surse regenerabile și pe importuri pentru acoperirea necesarului de electricitate. Autoritățile susțin că oprirea centralei nu va afecta direct consumatorii casnici sau serviciile publice esențiale, iar în cazul unui deficit sever ar putea fi luate măsuri de reducere a consumului în rândul marilor consumatori industriali.