Moldova – țara în care cash-ul este rege. Angajații își golesc cardul în ziua de salariu

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153 465,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

#extrageri #bancomate #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM