Anul 2023: Recuperare economică fragilă și perspective incerte

Chiar dacă anul 2023 a fost privit ca un an de recuperare economică, realitatea este că această revenire a fost mai lentă și mai fragilă decât se anticipa inițial. Expertul în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, oferă o perspectivă detaliată asupra situației economice a Republicii Moldova în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 29 decembrie.

Creșterea modestă a PIB-ului, dar recuperare ragilă

Potrivit lui Ioniță, se estimează că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va înregistra o creștere modestă de 2% în 2023. Totuși, această cifră nu reflectă o adevărată creștere economică, ci mai degrabă o recuperare din scăderile anterioare. PIB-ul a avut fluctuații semnificative în ultimii ani, variind de la o scădere de 8,3% în 2020 la o creștere impresionantă de 13,9% în 2021. În 2022, a urmat din nou o scădere de 5,9%, iar acum, în 2023, economia începe să-și revină.

Calculat în raport cu situația din 1989, PIB-ul Republicii Moldova se situează la doar 74,8% din nivelul înregistrat în acea perioadă. Comparativ, regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu o situație și mai gravă, având un PIB de doar 32,3% din nivelul din 1989.

Salarii în creștere, dar puterea de cumpărare stagnează

Ioniță menționează că salariile au înregistrat o creștere atât nominală, cât și reală în 2023. Cu toate acestea, inflația în scădere a compensat parțial această creștere. Se estimează că salariul mediu va atinge 12,450 de lei în 2023, ceea ce reprezintă o recuperare față de scăderile din anii anteriori. În 2020, a fost înregistrată o creștere salarială de 9,4%, dar în 2021 a scăzut cu 0,8%, iar în 2022 a înregistrat o descreștere semnificativă de 10,7%.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că această creștere a salariilor nu trebuie confundată cu o adevărată creștere economică, ci mai degrabă cu o recuperare. Puterea de cumpărare a salariilor în 2023 este estimată a fi similară cu cea din 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu este prognozat să fie de 7,011 lei în acest an, având în vedere o putere de cumpărare mai mare, dar și costuri de viață mai ridicate.

Inflație și recuperare sectorială

Ioniță subliniază că inflația a reprezentat un factor semnificativ în economia moldovenească, atingând până la 34% anual în trimestrul III din 2022, cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2023 se preconizează o scădere semnificativă a inflației la 5,4%. Analistul evidențiază că prețurile au crescut, dar cu un ritm mai lent față de trimestrul IV din 2022.

În ceea ce privește sectorul agricol, Ioniță prognozează o creștere de 27% în acest an, recuperând parțial dezastrul înregistrat în 2020. Cu toate acestea, subliniază că agricultura nu va atinge nivelul din 2021, iar recuperarea este mai slabă decât căderea precedentă. În industrie, se preconizează o creștere de 5% în 2023, apropiindu-se de nivelul din 2019.

Construcții și transport – O realitate fragilă

Rama construcțiilor, potrivit analizei, se confruntă cu o scădere de 20% în 2023, plasând sectorul sub nivelul din 2015. Ioniță avertizează că, fără intervenții adecvate, această ramură vitală risca să se piardă ireversibil.

Sectorul transporturilor a fost puternic afectat în 2020, dar acum se recuperează. Transportul aerian a cunoscut o scădere a pasagerilor, iar chiar și cu revenirea călătoriilor aeriene, numărul pasagerilor rămâne sub nivelul pre-pandemic.

În ceea ce privește transportul de mărfuri, volumul a atins 7,9 miliarde de tone în 2022 și este în scădere la 7,5 miliarde de tone în 2023, reflectând nivelul mai scăzut al producției agricole și industriale.

Exportul Moldovei: Serviciile în locul bunurilor

Ioniță remarcă că exportul de bunuri din Republica Moldova va înregistra o scădere cu cel puțin 300 de milioane de dolari în 2023, coborând de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 4 miliarde de dolari în acest an. În schimb, exportul de servicii, în special din domeniul IT și BSS, înregistrează o creștere constantă, ajungând la 3 miliarde de dolari în 2023. Se anticipă că exportul de servicii va depăși exportul de bunuri în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.