Aproape 40% din PIB trece prin stat. Moldova depășește Rusia, Azerbaidjan și Georgia

05 Oct. 2026, 09:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Oct. 2026, 09:27 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre statele din regiune cu o pondere ridicată a cheltuielilor publice raportate la dimensiunea economiei. Potrivit unei infografice realizate pe baza datelor atribuite Fondului Monetar Internațional, cheltuielile sectorului public din Moldova reprezintă 37,96% din Produsul Intern Brut.

Dintre țările prezentate în clasament, Moldova este depășită doar de Ucraina, unde indicatorul ajunge la 71,3% din PIB. Nivelul extrem de ridicat al Ucrainei trebuie privit însă în contextul războiului și al cheltuielilor publice excepționale asociate acestuia.

Moldova se situează ușor peste Rusia, unde ponderea indicată este de 36,87% din PIB. Urmează Azerbaidjan, cu 33,91%, Kârgâzstan – 33,71%, Georgia – 30,26% și Uzbekistan – 27,59%.

Astfel, potrivit datelor prezentate, la fiecare 100 de lei generați în economia Republicii Moldova, cheltuielile publice echivalează cu aproape 38 de lei.

Este important însă de precizat că indicatorul prezentat reprezintă cheltuielile guvernamentale ca pondere în PIB, nu „partea economiei deținută de stat”. Cele două noțiuni sunt diferite: ponderea sectorului de stat în economie ar presupune evaluarea activității și valorii adăugate generate efectiv de întreprinderile și instituțiile publice, în timp ce cheltuielile guvernamentale includ transferuri sociale, salarii bugetare, investiții și alte plăți efectuate din buget.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.