Aproape 40% din PIB trece prin stat. Moldova depășește Rusia, Azerbaidjan și Georgia

Republica Moldova se numără printre statele din regiune cu o pondere ridicată a cheltuielilor publice raportate la dimensiunea economiei. Potrivit unei infografice realizate pe baza datelor atribuite Fondului Monetar Internațional, cheltuielile sectorului public din Moldova reprezintă 37,96% din Produsul Intern Brut.

Dintre țările prezentate în clasament, Moldova este depășită doar de Ucraina, unde indicatorul ajunge la 71,3% din PIB. Nivelul extrem de ridicat al Ucrainei trebuie privit însă în contextul războiului și al cheltuielilor publice excepționale asociate acestuia.

Moldova se situează ușor peste Rusia, unde ponderea indicată este de 36,87% din PIB. Urmează Azerbaidjan, cu 33,91%, Kârgâzstan – 33,71%, Georgia – 30,26% și Uzbekistan – 27,59%.

Astfel, potrivit datelor prezentate, la fiecare 100 de lei generați în economia Republicii Moldova, cheltuielile publice echivalează cu aproape 38 de lei.

Este important însă de precizat că indicatorul prezentat reprezintă cheltuielile guvernamentale ca pondere în PIB, nu „partea economiei deținută de stat”. Cele două noțiuni sunt diferite: ponderea sectorului de stat în economie ar presupune evaluarea activității și valorii adăugate generate efectiv de întreprinderile și instituțiile publice, în timp ce cheltuielile guvernamentale includ transferuri sociale, salarii bugetare, investiții și alte plăți efectuate din buget.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu cere informații suplimentare despre plasarea de către Energocom a aproximativ 360 de milioane de lei în valori mobiliare de stat (VMS) și susține că operațiunea poate fi una perfect justificată financiar, însă totul depinde de perioada pentru care compania și-a imobilizat lichiditățile și de momentul în care a utilizat finanțarea oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit parlamentarului, este firesc ca o întreprindere care dispune temporar de surplus de lichidități să nu țină banii neutilizați în cont, ci să-i plaseze în instrumente financiare pe termen scurt.

„Dacă ai 300 de milioane de lei și știi că peste trei luni îți trebuie acești bani, de ce să-i ții pe cont, când poți să-i plasezi pe 91 de zile în VMS la stat?”, a explicat Chicu într-un interviu la emisiunea Contrasens a publicației ZIUA.

El estimează că, la o dobândă anuală de aproximativ 10%, plasarea a 300 de milioane de lei pentru 91 de zile ar putea aduce companiei un venit de circa 7,5 milioane de lei.

„Financiar, operațiunile astea eu le salut. Sunt logice”, susține deputatul.

În cazul Energocom, Chicu afirmă însă că trebuie clarificată maturitatea VMS-urilor în care au fost plasate cele aproximativ 360 de milioane de lei. Compania are un rol-cheie în achiziționarea gazelor naturale și beneficiază totodată de finanțare BERD garantată de stat.

„Dacă e 91, eu pot să cred că e OK. Dacă e mai mult de 91, de exemplu 182, 364 sau, mai mult, doi ani, atunci întrebarea deja e foarte, foarte pertinentă”, a declarat Chicu.

Potrivit lui, dacă lichiditățile au fost blocate pentru perioade mai lungi, Energocom trebuie să explice cum o întreprindere care beneficiază de finanțare externă pentru achiziția gazelor dispunea în același timp de sute de milioane de lei pe care își permitea să le direcționeze către alte instrumente financiare.

„Cum întreprinderea asta de stat, care are credit de la BERD, garantat de stat, are așa volume de lichidități, pe care își permite să le înghețe, să le direcționeze în altă parte pentru a-și majora rezultatul financiar? Aici apare întrebarea”, afirmă parlamentarul.

Chicu spune că intenționează să solicite în cadrul comisiei parlamentare date exacte privind VMS-urile cumpărate, maturitatea acestora și momentul efectuării plasamentelor. Informațiile ar urma să fie comparate cu perioadele în care Energocom a efectuat trageri din creditul BERD pentru achiziția gazelor.

Energocom a negat că valorile mobiliare ar fi fost cumpărate din banii împrumutați de la BERD. Chicu susține că această precizare nu elimină însă necesitatea de a stabili dacă societatea își plasa propriile lichidități în VMS în aceeași perioadă în care apela la banii BERD.

„Trebuie să avem o informație clară când au fost plasamentele în VMS-uri, ce maturitate aveau hârtiile respective și ce trageri din creditul de la BERD au fost”, a punctat deputatul.

Ion Chicu precizează că nu formulează deocamdată acuzații la adresa Energocom și admite că plasamentele pe termen scurt pot reprezenta o administrare eficientă a lichidităților. Semnele de întrebare apar, în opinia sa, dacă sutele de milioane de lei au fost imobilizate pe perioade lungi, în timp ce compania utiliza finanțări garantate de stat pentru procurarea gazelor.