Misterul celor 360 de milioane de la Energocom. Chicu vrea să afle cât timp au fost „înghețați” banii

05 Oct. 2026, 09:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Oct. 2026, 09:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu cere informații suplimentare despre plasarea de către Energocom a aproximativ 360 de milioane de lei în valori mobiliare de stat (VMS) și susține că operațiunea poate fi una perfect justificată financiar, însă totul depinde de perioada pentru care compania și-a imobilizat lichiditățile și de momentul în care a utilizat finanțarea oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit parlamentarului, este firesc ca o întreprindere care dispune temporar de surplus de lichidități să nu țină banii neutilizați în cont, ci să-i plaseze în instrumente financiare pe termen scurt.

„Dacă ai 300 de milioane de lei și știi că peste trei luni îți trebuie acești bani, de ce să-i ții pe cont, când poți să-i plasezi pe 91 de zile în VMS la stat?”, a explicat Chicu într-un interviu la emisiunea Contrasens a publicației ZIUA.

El estimează că, la o dobândă anuală de aproximativ 10%, plasarea a 300 de milioane de lei pentru 91 de zile ar putea aduce companiei un venit de circa 7,5 milioane de lei.

„Financiar, operațiunile astea eu le salut. Sunt logice”, susține deputatul.

În cazul Energocom, Chicu afirmă însă că trebuie clarificată maturitatea VMS-urilor în care au fost plasate cele aproximativ 360 de milioane de lei. Compania are un rol-cheie în achiziționarea gazelor naturale și beneficiază totodată de finanțare BERD garantată de stat.

„Dacă e 91, eu pot să cred că e OK. Dacă e mai mult de 91, de exemplu 182, 364 sau, mai mult, doi ani, atunci întrebarea deja e foarte, foarte pertinentă”, a declarat Chicu.

Potrivit lui, dacă lichiditățile au fost blocate pentru perioade mai lungi, Energocom trebuie să explice cum o întreprindere care beneficiază de finanțare externă pentru achiziția gazelor dispunea în același timp de sute de milioane de lei pe care își permitea să le direcționeze către alte instrumente financiare.

„Cum întreprinderea asta de stat, care are credit de la BERD, garantat de stat, are așa volume de lichidități, pe care își permite să le înghețe, să le direcționeze în altă parte pentru a-și majora rezultatul financiar? Aici apare întrebarea”, afirmă parlamentarul.

Chicu spune că intenționează să solicite în cadrul comisiei parlamentare date exacte privind VMS-urile cumpărate, maturitatea acestora și momentul efectuării plasamentelor. Informațiile ar urma să fie comparate cu perioadele în care Energocom a efectuat trageri din creditul BERD pentru achiziția gazelor.

Energocom a negat că valorile mobiliare ar fi fost cumpărate din banii împrumutați de la BERD. Chicu susține că această precizare nu elimină însă necesitatea de a stabili dacă societatea își plasa propriile lichidități în VMS în aceeași perioadă în care apela la banii BERD.

„Trebuie să avem o informație clară când au fost plasamentele în VMS-uri, ce maturitate aveau hârtiile respective și ce trageri din creditul de la BERD au fost”, a punctat deputatul.

Ion Chicu precizează că nu formulează deocamdată acuzații la adresa Energocom și admite că plasamentele pe termen scurt pot reprezenta o administrare eficientă a lichidităților. Semnele de întrebare apar, în opinia sa, dacă sutele de milioane de lei au fost imobilizate pe perioade lungi, în timp ce compania utiliza finanțări garantate de stat pentru procurarea gazelor.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.