Apropiatul lui Putin riscă să intre în lista sancționaților SUA. Și-a ascuns banii în fonduri speculative americane

Autoritățile americane par mai aproape de a-l adăuga pe Roman Abramovici pe lista lor de ruși hiperbogați sancționați, după ce au apărut rapoarte despre o tranzacție complexă printr-un fond speculativ american care ar fi legat de proprietarul clubului de fotbal Chelsea, sancționat de Regatul Unit și de Europa.

Depozitele oligarhului rus Roman Abramovici în fondurile speculative din SUA au fost blocate din cauza sancţiunilor britanice, au declarat surse pentru The Wall Street Journal.

Există suspiciuni că miliardarul rus încearcă, de la sfârşitul lunii februarie, să vândă pe piaţa secundară acţiunile deţinute la fonduri de investiţii.

„În momentul de faţă, conturile asociate cu Roman Abramovici sunt blocate”, se arată într-un mesaj trimis de SS&C GlobeOp, companie care administrează fonduri de investiţii, către o firmă finanţată de oligarhul rus. Cei de la The Wall Street Journal susţin că şi alte fonduri speculative au primit acelaşi tip de notificare.

Abramovici, despre care se presupune că este fostul administrator al lui Boris Elțin și ales apoi de Vladimir Putin să gestioneze activele energetice deținute de statul rus, se află în spatele unui transfer de 20 de milioane de dolari de la o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice la un fond de investiții din Insulele Cayman controlat de un fond speculativ american.

Tranzacția a fost organizată de Concord Management, o companie de consultanță americană de investiții din White Plains, New York, care a fost numită drept vehiculul prin care Abramovici, în vârstă de 55 de ani, ar fi investit 1,3 miliarde de dolari în fonduri de investiții americane, inclusiv Empyrean Capital Partners în Los Angeles, Millstreet Capital Management din Boston, Millennium Management, Sarissa Capital Management și Sculptor Capital Management.

Raportul vine la câteva zile după ce a fost emisă o alertă roșie de către Rețeaua de aplicare a infracțiunilor financiare din SUA (Fincen), care sfătuia „toate instituțiile financiare să fie vigilente față de potențialele eforturi de a evita sancțiunile expansive și alte restricții impuse de SUA Rusiei după invadarea Ucrainei.

UE a impus sancțiuni lui Abramovici săptămâna trecută, spunând că „accesul său privilegiat” la Putin „l-a ajutat să-și obțină și menține averea considerabilă”. A urmat sancțiuni similare din partea Regatului Unit.

Un alt superiaht al lui Abramovici, Solaris, se află în prezent în apele turcești, potrivit Reuters. Turcia nu a fost de acord să urmeze sau să aplice sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În ciuda faptului că Abramovici nu se află pe lista SUA de sancționați, o serie de fonduri speculative din SUA au fost de acord să-i înghețe activele la cererea Regatului Unit.

„În prezent, conturile atribuite lui Roman Abramovici sunt blocate de la tranzacționare. Ca atare, nicio distribuire, răscumpărare sau plată nu poate fi făcută și nu pot fi acceptate contribuții”, a scris administratorul fondului SS&C Globe Op.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.