Apropiatul lui Putin riscă să intre în lista sancționaților SUA. Și-a ascuns banii în fonduri speculative americane

23 Mart. 2022, 14:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2022, 14:00 // Actual //  bani.md

Autoritățile americane par mai aproape de a-l adăuga pe Roman Abramovici pe lista lor de ruși hiperbogați sancționați, după ce au apărut rapoarte despre o tranzacție complexă printr-un fond speculativ american care ar fi legat de proprietarul clubului de fotbal Chelsea, sancționat de Regatul Unit și de Europa.

Depozitele oligarhului rus Roman Abramovici în fondurile speculative din SUA au fost blocate din cauza sancţiunilor britanice, au declarat surse pentru The Wall Street Journal.

Există suspiciuni că miliardarul rus încearcă, de la sfârşitul lunii februarie, să vândă pe piaţa secundară acţiunile deţinute la fonduri de investiţii.

„În momentul de faţă, conturile asociate cu Roman Abramovici sunt blocate”, se arată într-un mesaj trimis de SS&C GlobeOp, companie care administrează fonduri de investiţii, către o firmă finanţată de oligarhul rus. Cei de la The Wall Street Journal susţin că şi alte fonduri speculative au primit acelaşi tip de notificare.

Abramovici, despre care se presupune că este fostul administrator al lui Boris Elțin și ales apoi de Vladimir Putin să gestioneze activele energetice deținute de statul rus, se află în spatele unui transfer de 20 de milioane de dolari de la o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice la un fond de investiții din Insulele Cayman controlat de un fond speculativ american.

Tranzacția a fost organizată de Concord Management, o companie de consultanță americană de investiții din White Plains, New York, care a fost numită drept vehiculul prin care Abramovici, în vârstă de 55 de ani, ar fi investit 1,3 miliarde de dolari în fonduri de investiții americane, inclusiv Empyrean Capital Partners în Los Angeles, Millstreet Capital Management din Boston, Millennium Management, Sarissa Capital Management și Sculptor Capital Management.

Raportul vine la câteva zile după ce a fost emisă o alertă roșie de către Rețeaua de aplicare a infracțiunilor financiare din SUA (Fincen), care sfătuia „toate instituțiile financiare să fie vigilente față de potențialele eforturi de a evita sancțiunile expansive și alte restricții impuse de SUA Rusiei după invadarea Ucrainei.

UE a impus sancțiuni lui Abramovici săptămâna trecută, spunând că „accesul său privilegiat” la Putin „l-a ajutat să-și obțină și menține averea considerabilă”. A urmat sancțiuni similare din partea Regatului Unit.

Un alt superiaht al lui Abramovici, Solaris, se află în prezent în apele turcești, potrivit Reuters. Turcia nu a fost de acord să urmeze sau să aplice sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În ciuda faptului că Abramovici nu se află pe lista SUA de sancționați, o serie de fonduri speculative din SUA au fost de acord să-i înghețe activele la cererea Regatului Unit.

„În prezent, conturile atribuite lui Roman Abramovici sunt blocate de la tranzacționare. Ca atare, nicio distribuire, răscumpărare sau plată nu poate fi făcută și nu pot fi acceptate contribuții”, a scris administratorul fondului SS&C Globe Op.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!