Apropiatul lui Putin riscă să intre în lista sancționaților SUA. Și-a ascuns banii în fonduri speculative americane

Autoritățile americane par mai aproape de a-l adăuga pe Roman Abramovici pe lista lor de ruși hiperbogați sancționați, după ce au apărut rapoarte despre o tranzacție complexă printr-un fond speculativ american care ar fi legat de proprietarul clubului de fotbal Chelsea, sancționat de Regatul Unit și de Europa.

Depozitele oligarhului rus Roman Abramovici în fondurile speculative din SUA au fost blocate din cauza sancţiunilor britanice, au declarat surse pentru The Wall Street Journal.

Există suspiciuni că miliardarul rus încearcă, de la sfârşitul lunii februarie, să vândă pe piaţa secundară acţiunile deţinute la fonduri de investiţii.

„În momentul de faţă, conturile asociate cu Roman Abramovici sunt blocate”, se arată într-un mesaj trimis de SS&C GlobeOp, companie care administrează fonduri de investiţii, către o firmă finanţată de oligarhul rus. Cei de la The Wall Street Journal susţin că şi alte fonduri speculative au primit acelaşi tip de notificare.

Abramovici, despre care se presupune că este fostul administrator al lui Boris Elțin și ales apoi de Vladimir Putin să gestioneze activele energetice deținute de statul rus, se află în spatele unui transfer de 20 de milioane de dolari de la o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice la un fond de investiții din Insulele Cayman controlat de un fond speculativ american.

Tranzacția a fost organizată de Concord Management, o companie de consultanță americană de investiții din White Plains, New York, care a fost numită drept vehiculul prin care Abramovici, în vârstă de 55 de ani, ar fi investit 1,3 miliarde de dolari în fonduri de investiții americane, inclusiv Empyrean Capital Partners în Los Angeles, Millstreet Capital Management din Boston, Millennium Management, Sarissa Capital Management și Sculptor Capital Management.

Raportul vine la câteva zile după ce a fost emisă o alertă roșie de către Rețeaua de aplicare a infracțiunilor financiare din SUA (Fincen), care sfătuia „toate instituțiile financiare să fie vigilente față de potențialele eforturi de a evita sancțiunile expansive și alte restricții impuse de SUA Rusiei după invadarea Ucrainei.

UE a impus sancțiuni lui Abramovici săptămâna trecută, spunând că „accesul său privilegiat” la Putin „l-a ajutat să-și obțină și menține averea considerabilă”. A urmat sancțiuni similare din partea Regatului Unit.

Un alt superiaht al lui Abramovici, Solaris, se află în prezent în apele turcești, potrivit Reuters. Turcia nu a fost de acord să urmeze sau să aplice sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În ciuda faptului că Abramovici nu se află pe lista SUA de sancționați, o serie de fonduri speculative din SUA au fost de acord să-i înghețe activele la cererea Regatului Unit.

„În prezent, conturile atribuite lui Roman Abramovici sunt blocate de la tranzacționare. Ca atare, nicio distribuire, răscumpărare sau plată nu poate fi făcută și nu pot fi acceptate contribuții”, a scris administratorul fondului SS&C Globe Op.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.