Apropiatul lui Putin riscă să intre în lista sancționaților SUA. Și-a ascuns banii în fonduri speculative americane

23 Mart. 2022, 14:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2022, 14:00 // Actual //  bani.md

Autoritățile americane par mai aproape de a-l adăuga pe Roman Abramovici pe lista lor de ruși hiperbogați sancționați, după ce au apărut rapoarte despre o tranzacție complexă printr-un fond speculativ american care ar fi legat de proprietarul clubului de fotbal Chelsea, sancționat de Regatul Unit și de Europa.

Depozitele oligarhului rus Roman Abramovici în fondurile speculative din SUA au fost blocate din cauza sancţiunilor britanice, au declarat surse pentru The Wall Street Journal.

Există suspiciuni că miliardarul rus încearcă, de la sfârşitul lunii februarie, să vândă pe piaţa secundară acţiunile deţinute la fonduri de investiţii.

„În momentul de faţă, conturile asociate cu Roman Abramovici sunt blocate”, se arată într-un mesaj trimis de SS&C GlobeOp, companie care administrează fonduri de investiţii, către o firmă finanţată de oligarhul rus. Cei de la The Wall Street Journal susţin că şi alte fonduri speculative au primit acelaşi tip de notificare.

Abramovici, despre care se presupune că este fostul administrator al lui Boris Elțin și ales apoi de Vladimir Putin să gestioneze activele energetice deținute de statul rus, se află în spatele unui transfer de 20 de milioane de dolari de la o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice la un fond de investiții din Insulele Cayman controlat de un fond speculativ american.

Tranzacția a fost organizată de Concord Management, o companie de consultanță americană de investiții din White Plains, New York, care a fost numită drept vehiculul prin care Abramovici, în vârstă de 55 de ani, ar fi investit 1,3 miliarde de dolari în fonduri de investiții americane, inclusiv Empyrean Capital Partners în Los Angeles, Millstreet Capital Management din Boston, Millennium Management, Sarissa Capital Management și Sculptor Capital Management.

Raportul vine la câteva zile după ce a fost emisă o alertă roșie de către Rețeaua de aplicare a infracțiunilor financiare din SUA (Fincen), care sfătuia „toate instituțiile financiare să fie vigilente față de potențialele eforturi de a evita sancțiunile expansive și alte restricții impuse de SUA Rusiei după invadarea Ucrainei.

UE a impus sancțiuni lui Abramovici săptămâna trecută, spunând că „accesul său privilegiat” la Putin „l-a ajutat să-și obțină și menține averea considerabilă”. A urmat sancțiuni similare din partea Regatului Unit.

Un alt superiaht al lui Abramovici, Solaris, se află în prezent în apele turcești, potrivit Reuters. Turcia nu a fost de acord să urmeze sau să aplice sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În ciuda faptului că Abramovici nu se află pe lista SUA de sancționați, o serie de fonduri speculative din SUA au fost de acord să-i înghețe activele la cererea Regatului Unit.

„În prezent, conturile atribuite lui Roman Abramovici sunt blocate de la tranzacționare. Ca atare, nicio distribuire, răscumpărare sau plată nu poate fi făcută și nu pot fi acceptate contribuții”, a scris administratorul fondului SS&C Globe Op.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

16 Dec. 2025, 10:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2025, 10:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII