Arkadiy Volozh, fost lider Yandex, revoluționează SUA cu Nebius Group: Investiții masive în clustere AI

20 Nov. 2024, 17:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2024, 17:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Nebius Group, compania fondată de Arkadiy Volozh, care a fost creată din activele rămase ale „Yandex” în afacerea din afacerea rusească, a demarat o expansiune considerabilă în Statele Unite. Compania a început să angajeze personal și să deschidă noi birouri și clustere de inteligență artificială (AI) în SUA.

Printre noile locații ale companiei se numără birouri pentru clienți în clădirea Ferry Building din San Francisco și pe Dallas Parkway în Texas. De asemenea, un birou în New York urmează să fie deschis până la sfârșitul anului.

Pe 19 noiembrie, Nebius a anunțat că va construi primul cluster de procesoare grafice NVIDIA în Kansas City, cu o capacitate de 35.000 de unități grafice. Compania este deja în discuții avansate pentru construirea unui cluster și mai mare în SUA, care urmează să fie lansat în 2025.

Pe rețeaua LinkedIn, Nebius a publicat recent anunțuri de angajare pentru locațiile din San Francisco și Kansas City. Printre posturile disponibile se numără manageri pentru relațiile cu clienții, ingineri și specialiști IT, notează Moscow Times.

Arkadiy Volozh a declarat că intenționează să construiască mai multe clustere cu procesoare grafice în întreaga Americă pentru a satisface cerințele pieței locale. Compania a subliniat că cererea pentru servicii de cloud AI în SUA este fără precedent.

În luna septembrie, Nebius Group a anunțat că va investi peste 1 miliard de dolari în dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială în Europa până la mijlocul anului 2025. Fondurile vor fi alocate pentru extinderea capacităților clusterului din Paris și pentru construirea de noi centre de date în Finlanda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.