Asociația A.S.I.C.S. a oferit peste 15 500 de prânzuri calde pentru familii nevoiașe

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a oferit peste 15 500 de prânzuri calde pentru persoanele greu încercate din sectorul Centru al capitalei și orașul Strășeni. Proiectul a fost lansat anul trecut, în noiembrie pentru Pretura Centru. În decembrie, acesta a fost extins în Strășeni. Până în prezent, mai mult de 600 de locuitori din oraș au primit bucate deja preparate, iar oamenii sunt recunoscători că au ce pune pe masă.

Deja de 3 luni, persoanele nevoiașe din orașul Strășeni vin la Primărie, la ora prânzului, pentru a-și lua mâncarea caldă. O pungă cu prânzuri a primit și moș Orion. Pensionarul de 62 de ani are în grija sa 5 nepoți. Bătrânul îi crește în pofida tuturor greutăților.

”E greu, foarte greu. Soția e bolnavă. Pe doi îi duc la grădiniță, trei se duc la școală. În curând ei vin de la școală, eu le duc mâncarea, îi pun să mănânce, sunt foarte bucuroși”, a zis Orion.

Zilnic, așteaptă mâncarea adusă la primărie de Asociația A.S.I.C.S. și mătușa Emilia de 75 de ani, care locuiește singură și cu greu supraviețuiește din pensie: ”Mâncarea-i foarte bună. În fiecare zi ne dă salată, o pulpă, felul întâi, felul doi. Pentru mine este o economie foarte mare”.

Autoritățile locale au decis să schimbe lista beneficiarilor o odată la două săptămâni pentru a putea ajuta cât mai multă lume. Prioritar, în listă se găsesc familiile cu mulți copii și venituri mici, persoanele cu nevoi speciale și pensionarii singuratici.

”Până la momentul actual, au beneficiat de acest sprijin mai bine de 600 de cetățeni din comunitatea noastră. La fiecare două săptămâni, noi modificăm lista beneficiarilor. Este primul și cel mai mare proiect de sprijin financiar pentru că este pe o perioadă de un an. Cu certitudine spun că impactul este unul major”, a declarat primarul orașului Strășeni, Valentina Casian.

Menționăm că donația face parte din cadrul campaniei ”Susținem pentru că ne pasă”, lansată de Asociația A.S.I.C.S. cu scopul de a fi alături de cele mai vulnerabile categorii sociale în perioada rece a anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#persoane #ajutor #Straseni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.