Asociația Investitorilor de peste Prut, de 5 ani în Moldova. Gavrilița: România

Asociația Investitorilor din România (AIR) a împlinit cinci ani. La eveniment a participat premierul Natalia Gavrilița, care a punctat că Bucureștiul este principalul partener economic al Chișinăului.

Șefa Executivului a menționat rolul antreprenorilor români în aprofundarea relațiilor comerciale bilaterale de pe cele două maluri de Prut, AIR fiind una din principalele punți de legătură între mediul de afaceri din România și Republica Moldova.

„România este principalul nostru partener economic, cu o pondere de peste 21% din valoarea schimburilor comerciale. Astăzi, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 1500 de întreprinderi cu capital românesc. România se află între primele trei țări furnizoare de investiții străine directe în economie”, a spus prim-ministra.

Natalia Gavrilița a vorbit oamenilor de afaceri despre măsurile întreprinse de Guvern pentru a crea predictibilitate, pentru a debirocratiza și digitaliza interacțiunea oamenilor de afaceri cu statul, astfel încât Republica Moldova să devină o destinație atractivă pentru investitorii străini. De asemenea, șefa Executivului a evidențiat acțiunile comune întreprinse de Cabinetele de miniștri din dreapta și stânga Prutului în vederea intensificării conexiunilor economice.

„Împreună cu Guvernul României am reușit, în ultimul an și jumătate, să punem bazele unei ameliorări și extinderi a infrastructurii logistice și de transport care leagă cele două maluri de Prut. Mă refer aici la construcția viitorului pod rutier de la Ungheni sau la renovarea celui de la Galați-Giurgiulești, la pregătirea dării în exploatare a punctului de trecere de la Leova-Bumbăta sau la eforturile noastre de a implementa controlul coordonat la frontieră”, a spus Natalia Gavrilița.

Oficiala a încurajat investitorii români să-și sporească activitatea în țara noastră: „Ne dorim ca tot mai multe firme din România să descopere piața de aici și să contribuie la creșterea sustenabilă a economiei, la crearea a noi locuri de muncă, dar și la transferul de know-how și de bune practici corporative. Vă invit să avem, în permanență, un dialog constructiv din care să reiasă cele mai bune soluții pentru ca economia Republicii Moldova să devină nu doar rezilientă, dar și să facă față exigențelor pieței europene”, a spus mai Gavrilița.

#partern #AIR #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE