Asociația Investitorilor din România lăsată cu ochii în soare la Moldova Business Week. Gavrilița: lipsă de comunicare

Asociația Investitorilor din România nu a fost invitată Business Week 2022. Indignarea și-a manifestat-o ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu care a spus că asociația nu a fost parte a evenimentului. Potrivit lui, companiile române prezente pe piața moldovenească au creat peste 10 mii de locuri de muncă cu o cifră totală de afaceri de aproape un miliard de euro.

Premierul Natalia Gavrilița, ulterior, într-o declarație, și-a cerut scuze față businessul românesc din Republica Moldova. „Acest incident a avut loc din cauza unei lipse de comunicări ca urmare a modificărilor de cadre la nivel guvernamental”.

Agenția de Investiții din Republica Moldova, într-un comunicat și-a cerut și ea scuze pentru faptul că Asociația Investitorilor din România nu a fost invitată la eveniment.

„Deja de mai mulți ani, Agenția de Investiții din Moldova colaborează cu Asociația Investitorilor din România, iar anual, desfășurăm o serie de activități pentru consolidarea relațiilor bilaterale… În context, ne exprimăm regretul față de confuzia ivită cu privire la participarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova la Moldova Business Week 2022. În acest an, la sesiunea de deschidere a evenimentului au fost prezenți cea mai numeroasă delegație de oameni de afaceri din România alături de Excelența Sa Principele Radu al României, recunoscut pentru acțiunea sa în diplomația politică și economică a țării, dar și Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, dl Janis Mazeiks”, potrivit comunicatului Agenției de Investiții.

Consilierul de stat pentru politica externă, securitate ți afaceri strategice la președintelui României, Iulian Chifu într-o postare pe Facebook susține că scăparea cu neinvitarea Asociației Investitorilor din România la Business Week 2022 „este una din lungul șirul de „întâmplări” nefericite înregistrate împotriva României… Linia electrica Chișinău – Vulcănești, reparația Termocom, Banca Transilvania și multe, mult prea multe altele….”

În zilele de 15 și 16 septembrie, la Chișinău are loc cel mai important eveniment economic de promovare a țării noastre – „Moldova Business Week 2022”. În acest an, forumul s-a desfășurat sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”. Evenimentul a reunit pe aceiași platformă factori decizionali la nivel local și internațional, precum și experți din țară și de peste hotare, pentru identificarea oportunităților și soluțiilor pentru repoziționarea strategico-economică a Republicii Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.