Auditul Moldovagaz. Acuzații scandaloase. Tofilat: Chetraru și Lupu au servit regimului lui Plahotniuc

Curtea de Conturi urmează să facă un audit al companiilor din domeniul gazului indiferent de participația statului, inclusiv la Moldovagaz. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat spune că acest audit ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește conducerea Curții de Conturi.

Mă refer aici la dl Lupu și la dl Chetraru, care au deservit regimul lui Plahotniuc, în cazul dlui Chetraru mai este și un conflict de interese, căci are rude care activează în sectorul gazelor. Poate este cazul mai întâi să schimbăm conducerea acestei instituții ca să avem, într-adevăr, o atitudine obiectivă, în al doilea rând, mi-e greu să spun care este nivelul de pregătire al specialiștilor și, mai ales, de remunerare, care este motivația lor, pentru că atunci când tu ai specialiști plătiți cu 7-8 mii de lei și el semnează o hârtie sau ascunde alta și-și face salariu pe 10 ani, este destul de complicat să te aștepți la un rezultat obiectiv”, a declarat Tofilat.

Expertul în energetică se întreabă retoric într-un interviu pentru Radio Europa Liberă „de ce s-a mers pe lege specială, de ce nu s-a modificat legea de bază a Curții de Conturi? Spre exemplu, dacă noi vrem să facem audit după anul 2022, de exemplu, în 2023, în 2024, iarăși să facem o lege specială nouă? Nu-mi este clar, deci la partea de comunicare totuși rămân lacune. Regretabil, dar asta este”.

Depurații au votat auditarea de Curtea de Conturi a investițiilor și cheltuielilor capitale în sectorul gazelor naturale. Iar entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi.

#gaz #audit #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa schimbă prioritățile investițiilor în infrastructură. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe energia verde și decarbonizare, acum tot mai multă atenție este acordată adaptării infrastructurii la schimbările climatice, iar companiile care produc asfalt rezistent la temperaturi ridicate, materiale de construcții și sisteme feroviare ar putea deveni noii câștigători.

În timpul celui mai recent episod de caniculă, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni din Europa Occidentală. Consecințele au fost imediate: drumurile s-au deformat, șinele de cale ferată s-au curbat, semafoarele au cedat, iar traficul rutier și feroviar a fost restricționat.

Potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), temperaturile extreme accelerează uzura carosabilului, provoacă deformarea șinelor și sporesc solicitările termice asupra infrastructurii, ceea ce duce la întreruperi tot mai frecvente ale sistemelor de transport.

În acest context, Agenția Europeană de Mediu a declarat protejarea infrastructurii împotriva caniculei drept una dintre prioritățile adaptării Europei la schimbările climatice. Materialele asfaltice tradiționale se înmoaie la temperaturi ridicate și favorizează apariția șleaurilor și fisurilor, motiv pentru care sunt necesare bitumuri modificate cu polimeri, deja utilizate pe autostrăzi, piste de aeroport și circuite auto din regiunile cu climă foarte caldă.

Companii precum TotalEnergies și Shell își extind deja portofoliul de materiale bituminoase rezistente la temperaturi extreme, deschizând noi oportunități de investiții, în special în nordul Europei.

Nici transportul feroviar nu este ocolit de efectele încălzirii globale. Șinele din oțel se dilată la temperaturi ridicate, ceea ce poate provoca deformări, limitări de viteză și întârzieri. UNECE avertizează că, fără investiții în modernizarea infrastructurii, astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente.

Printre companiile care ar putea beneficia de acest val investițional se numără producătorul german Vossloh, specializat în sisteme de prindere a șinelor și traverse din beton rezistente la dilatarea termică, Pandrol, furnizor de sisteme de fixare utilizate pe căile ferate din întreaga lume, precum și grupul austriac voestalpine, care produce componente moderne pentru infrastructura feroviară.

Analiștii atrag atenția că nu doar asfaltul și căile ferate vor necesita investiții. Temperaturile ridicate accelerează degradarea podurilor, tunelurilor și altor construcții, ceea ce creează cerere pentru betoane speciale, aditivi, armături și materiale de etanșare produse de companii precum Heidelberg Materials, Holcim și Sika.

În paralel, rețelele electrice vor avea nevoie de modernizare, deoarece transportul feroviar și sistemele urbane depind tot mai mult de alimentarea cu energie electrică. Astfel, va crește cererea pentru cabluri performante și sisteme moderne de transport al energiei, de care ar putea beneficia furnizori precum Prysmian, Nexans și NKT.

Specialiștii consideră că piața adaptării la schimbările climatice este încă subestimată comparativ cu investițiile în decarbonizare. Totuși, aceștia avertizează că tranziția energetică își pierde din eficiență dacă drumurile, căile ferate și rețelele electrice nu pot funcționa în condiții de caniculă extremă, ceea ce ar putea transforma infrastructura rezistentă la temperaturi ridicate într-un nou superciclu investițional al Europei.