Aurul și argintul cresc exploziv pe fondul crizei din Venezuela, atingând noi maxime istorice

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#argint #preturi #aur #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.