Austriecii scârșnesc din dinți! Se opun aderării Ucrainei în UE

Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP.

Schallenberg consideră că este necesar ca UE să-şi consolideze relaţiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă ”flexibilitate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat săptămâna trecută optimsmul faţă de o aderare a ţării sale la Uniune.
Ucraina ar putea obține statulul de ţară candidată la aderarea la UE ”în săptămânile viitoare”, îşi exprima el speranţa.

Obţinerea statului de ţară candidată la aderarea la UE este, în prncipiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulţi ani.

În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective – un lucru dificil de demonstrat de către o ţară aflată în război.

Reacția Ucrainei
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că Ucraina este dezamăgită de faptul că Austria se opune aderării țării la UE.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, astfel de declarații ignoră faptul că marea majoritate a populației țărilor fondatoare ale UE susține aderarea Ucrainei.
Pentru obținerea statutului de ţară candidată la aderarea la UE este necesar acordul unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective, lucru greu de obținut pentru un stat aflat în război.

#austria #Kiev #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd

#arcom #deplasări #gaibu