Veniturile peste așteptări obținute de Tesla în primul trimestru îi majorează averea lui Musk

Cel mai valoros producător auto din lume, Tesla Inc, a anunțat că veniturile sale din primul trimestru au fost de 18,8 miliarde de dolari.

Valoarea atinsă de veniturile Tesla din primul trimestru este, conform Refinitiv, cu 81% mai mare decât cea din urmă cu un an și chiar peste așteptările analiștilor care prognozau 17,8 miliarde de dolari.

Este important de menționat că o parte din venituri este generată de creditele verzi vândute de Tesla altor producători auto care altfel nu ar fi îndeplinit normele impuse de autorități. Numai vânzarea din acestor credite Tesla a încasat în perioada ianuarie – martie din acest an 679 de milioane de dolari, cu 31% mai mult decât în primul trimestru din 2021.

Raportul financiar al Tesla mai arată și un profit înainte de impozitare (EBITDA) al Tesla per vehicul livrat de 16.203 de dolari. Conform Reuters, această valoare medie este cu 60% mai mare decât cea din primul trimestru al anului trecut.

Creșterile de preț depășesc cu mult inflația. Problemele legate de producția chineză par bine gestionate și ne așteptăm ca uzinele din Austin și Berlin să compenseze pierderile generate de întreruperea de 19 zile a producției de la Shanghai”, consideră Craig Irwin de la Roth Capital referindu-se la cele două noi uzine din Texas și Germania ale producătorului american care au început livrările în ultimele săptămâni.

„Rezultatele Tesla din 2021 și primul trimestru din 2022 i-au permis lui Elon Musk să atingă mai multe obiective din planul de afaceri al companiei și asta va atrage după sine bonusuri care vor intra în buzunarele sale estimate de analiști la 23 de miliarde de dolari.

#Musk #Tesla #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.