Averea lui Ion Țiriac, dezvăluită de o publicație străină. Are mai mulți bani decât Messi și Ronaldo la un loc

S-au vehiculat multe informații, de-a lungul timpului, cu privire la veniturile lui Ion Țiriac. Unele adevărate, altele mai puțin adevărate. După ce miliardarul ar fi dezvăluit suma pe care o încasează de la stat lunar, într-un cerc de prieteni, respectiv, o pensie cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 12.000 de lei, acum apar noi informații privind averea sa, scrie antena3.ro.

Se pare că miliardarul, în vârstă de 82 de ani, s-ar afla pe locul 3 în topul sportivilor cu cele mai mari averi. Ion Țiriac ar fi adunat nu mai puțin de 1,2 miliarde de dolari, conform unul clasament întocmit de jurnaliștii de la Sportbible.

Țiriac este depășit în acest top doar de Michael Jordan și de Vince McMahon. Conform acestei ierarhii, Ion Țiriac a adunat mai mulți bani decât au Lionel Messi și Cristiano Ronaldo la un loc.

Michael Jordan (baschet): 2.2 miliarde de dolari
Vince McMahon (wrestling): 1.6 miliarde de dolari
Ion Ţiriac (tenis): 1.2 miliarde de dolari
Anna Kasprzak (călărie): 1 miliard de dolari
Tiger Woods (golf): 800 de milioane de dolari
Eddie Jordan (pilot curse): 600 de milioane de dolari
Junior Bridgeman (baschet): 600 de milioane de dolari
Lionel Messi (fotbal): 600 de milioane de dolari
Magic Johnson (fotbal): 600 de milioane de dolari
Michael Schumacher (pilot curse): 600 de milioane de dolari
Roger Staubach (fotbal american): 600 de milioane de dolari
Cristiano Ronaldo (fotbal): 500 de milioane de dolari
LeBron James (baschet): 500 de milioane de dolari
David Beckham (fotbal): 450 de milioane de dolari
Floyd Mayweather (box): 450 de milioane de dolari
Roger Federer (tenis): 450 de milioane de dolari
Greg Norman (golf): 400 de milioane de dolari
Jack Nicklaus (golf): 400 de milioane de dolari
Phil Mickelson (golf): 400 de milioane de dolari
Shaquille O’Neal (baschet): 400 de milioane de dolari
Dwayne ‘The Rock’ Johnson (wrestling): 400 de milioane de dolari
Vinnie Johnson (baschet): 400 de milioane de dolari
Alex Rodriguez (baseball): 350 de milioane de dolari
Dale Earnhardt Jr (pilot curse): 300 de milioane de dolari
George Foreman (box): 300 de milioane de dolari
Lewis Hamilton (pilot curse): 285 de milioane de dolari
Fernando Alonso (pilot curse): 265 de milioane de dolari
Gary Player (golf): 250 de milioane de dolari
Grant Hill (baschet): 250 de milioane de dolari
Kim Raikkonen (pilot curse): 250 de milioane de dolari

#Țiriac #miliardar #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.