Averea lui Ion Țiriac, dezvăluită de o publicație străină. Are mai mulți bani decât Messi și Ronaldo la un loc

06 Ian. 2022, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2022, 11:44 // Actual //  bani.md

S-au vehiculat multe informații, de-a lungul timpului, cu privire la veniturile lui Ion Țiriac. Unele adevărate, altele mai puțin adevărate. După ce miliardarul ar fi dezvăluit suma pe care o încasează de la stat lunar, într-un cerc de prieteni, respectiv, o pensie cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 12.000 de lei, acum apar noi informații privind averea sa, scrie antena3.ro.

Se pare că miliardarul, în vârstă de 82 de ani, s-ar afla pe locul 3 în topul sportivilor cu cele mai mari averi. Ion Țiriac ar fi adunat nu mai puțin de 1,2 miliarde de dolari, conform unul clasament întocmit de jurnaliștii de la Sportbible.

Țiriac este depășit în acest top doar de Michael Jordan și de Vince McMahon. Conform acestei ierarhii, Ion Țiriac a adunat mai mulți bani decât au Lionel Messi și Cristiano Ronaldo la un loc.

  1. Michael Jordan (baschet): 2.2 miliarde de dolari
  2. Vince McMahon (wrestling): 1.6 miliarde de dolari
  3. Ion Ţiriac (tenis): 1.2 miliarde de dolari
  4. Anna Kasprzak (călărie): 1 miliard de dolari
  5. Tiger Woods (golf): 800 de milioane de dolari
  6. Eddie Jordan (pilot curse): 600 de milioane de dolari
  7. Junior Bridgeman (baschet): 600 de milioane de dolari
  8. Lionel Messi (fotbal): 600 de milioane de dolari
  9. Magic Johnson (fotbal): 600 de milioane de dolari
  10. Michael Schumacher (pilot curse): 600 de milioane de dolari
  11. Roger Staubach (fotbal american): 600 de milioane de dolari
  12. Cristiano Ronaldo (fotbal): 500 de milioane de dolari
  13. LeBron James (baschet): 500 de milioane de dolari
  14. David Beckham (fotbal): 450 de milioane de dolari
  15. Floyd Mayweather (box): 450 de milioane de dolari
  16. Roger Federer (tenis): 450 de milioane de dolari
  17. Greg Norman (golf): 400 de milioane de dolari
  18. Jack Nicklaus (golf): 400 de milioane de dolari
  19. Phil Mickelson (golf): 400 de milioane de dolari
  20. Shaquille O’Neal (baschet): 400 de milioane de dolari
  21. Dwayne ‘The Rock’ Johnson (wrestling): 400 de milioane de dolari
  22. Vinnie Johnson (baschet): 400 de milioane de dolari
  23. Alex Rodriguez (baseball): 350 de milioane de dolari
  24. Dale Earnhardt Jr (pilot curse): 300 de milioane de dolari
  25. George Foreman (box): 300 de milioane de dolari
  26. Lewis Hamilton (pilot curse): 285 de milioane de dolari
  27. Fernando Alonso (pilot curse): 265 de milioane de dolari
  28. Gary Player (golf): 250 de milioane de dolari
  29. Grant Hill (baschet): 250 de milioane de dolari
  30. Kim Raikkonen (pilot curse): 250 de milioane de dolari

23 Sept. 2026, 11:12
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:12 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.