Averea lui Ion Țiriac, dezvăluită de o publicație străină. Are mai mulți bani decât Messi și Ronaldo la un loc

06 Ian. 2022, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2022, 11:44 // Actual //  bani.md

S-au vehiculat multe informații, de-a lungul timpului, cu privire la veniturile lui Ion Țiriac. Unele adevărate, altele mai puțin adevărate. După ce miliardarul ar fi dezvăluit suma pe care o încasează de la stat lunar, într-un cerc de prieteni, respectiv, o pensie cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 12.000 de lei, acum apar noi informații privind averea sa, scrie antena3.ro.

Se pare că miliardarul, în vârstă de 82 de ani, s-ar afla pe locul 3 în topul sportivilor cu cele mai mari averi. Ion Țiriac ar fi adunat nu mai puțin de 1,2 miliarde de dolari, conform unul clasament întocmit de jurnaliștii de la Sportbible.

Țiriac este depășit în acest top doar de Michael Jordan și de Vince McMahon. Conform acestei ierarhii, Ion Țiriac a adunat mai mulți bani decât au Lionel Messi și Cristiano Ronaldo la un loc.

  1. Michael Jordan (baschet): 2.2 miliarde de dolari
  2. Vince McMahon (wrestling): 1.6 miliarde de dolari
  3. Ion Ţiriac (tenis): 1.2 miliarde de dolari
  4. Anna Kasprzak (călărie): 1 miliard de dolari
  5. Tiger Woods (golf): 800 de milioane de dolari
  6. Eddie Jordan (pilot curse): 600 de milioane de dolari
  7. Junior Bridgeman (baschet): 600 de milioane de dolari
  8. Lionel Messi (fotbal): 600 de milioane de dolari
  9. Magic Johnson (fotbal): 600 de milioane de dolari
  10. Michael Schumacher (pilot curse): 600 de milioane de dolari
  11. Roger Staubach (fotbal american): 600 de milioane de dolari
  12. Cristiano Ronaldo (fotbal): 500 de milioane de dolari
  13. LeBron James (baschet): 500 de milioane de dolari
  14. David Beckham (fotbal): 450 de milioane de dolari
  15. Floyd Mayweather (box): 450 de milioane de dolari
  16. Roger Federer (tenis): 450 de milioane de dolari
  17. Greg Norman (golf): 400 de milioane de dolari
  18. Jack Nicklaus (golf): 400 de milioane de dolari
  19. Phil Mickelson (golf): 400 de milioane de dolari
  20. Shaquille O’Neal (baschet): 400 de milioane de dolari
  21. Dwayne ‘The Rock’ Johnson (wrestling): 400 de milioane de dolari
  22. Vinnie Johnson (baschet): 400 de milioane de dolari
  23. Alex Rodriguez (baseball): 350 de milioane de dolari
  24. Dale Earnhardt Jr (pilot curse): 300 de milioane de dolari
  25. George Foreman (box): 300 de milioane de dolari
  26. Lewis Hamilton (pilot curse): 285 de milioane de dolari
  27. Fernando Alonso (pilot curse): 265 de milioane de dolari
  28. Gary Player (golf): 250 de milioane de dolari
  29. Grant Hill (baschet): 250 de milioane de dolari
  30. Kim Raikkonen (pilot curse): 250 de milioane de dolari

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.