Banca Centrală Europeană este iar rămasă în urmă: Anunțul care îi atrage noi critici

În timp ce băncile centrale majore au crescut rapid și agresiv ratele de dobândă monetară la începutul lui 2022, pentru a combate inflația galopantă, BCE a acționat cu o întârziere de jumătate de an, potrivit ziare.com.

Azi, când FED și Banca Angliei au redus ritmul de creștere a dobânzilor și au anunțat renunțarea la majorările agresive, pentru a proteja economia și debitorii, BCE este iar rămasă în off-side.

Investitorii critică anunțul făcut de Banca Centrală Europeană cu privire la păstrarea ritmului de majorare a dobânzii monetare.

Dublă majorare de 0,50%

BCE a anunțat joi majorarea cu 0,50% a dobânziii de politică monetară, motivând decizia prin angajamentul legat de stabilitatea prețurilor și revenirea cât grabnică în proximitatea țintei de inflație de 2%.

Mai mult decât atât, în comunicatul instituției se arată că la viitoarea ședință de politică monetară, din martie, va fi operată o majorare similară a dobânzii de politică monetară, de 0,50%.

”Consiliul guvernatorilor va menține cursul în creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și în menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la ținta sa de 2% pe termen mediu.

În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază și se așteaptă să le majoreze în continuare.

Având în vedere presiunile inflaționiste subiacente, Consiliul Guvernatorilor intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 de puncte de bază la următoarea sa ședință de politică monetară din martie și apoi va evalua traseul ulterioar al politicii sale monetare.”, se arată în comunicatul de presă.

Oficialii BCE rămân însă din ce în ce mai izolați, prin politica monetară adoptată, pe măsură ce investitorii arată din ce în ce mai încrezători că șocul inflaționist global se estompează, scrie Bloomberg.

”Pot veni o mulțime de știri de acum până în martie”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE, pentru sursa citată. ”Am fost surprins de intenția de a crește cu 50 de puncte de bază pentru că mă gândesc, cine știe ce se va întâmpla?”, a adăugat Praet.

Spre deosebire de dubla majorare a dobânzii monetare cu jumătate de punct procentual anunțată de către BCE, Rezerva Federală a SUA a crescut miercuri ratele cu doar un sfert de punct. La rândul său, Banca Angliei a comunicat că majorările agresive de dobândă se apropie de final.

Atât FED, cât și Banca Angliei au început creșterile de dobândă mult mai devreme decât BCE și au majorat dobânzile cu mult peste banca centrală a zonei euro, care a reușit până acum, rămasă în urmă, doar o majorare de 3 puncte procentuale.

Politicile celorlalte bănci centrale au determinat deja o încetinire a ritmului creșterilor de prețuri la nivel global, care a adus o reducere a inflației inclusiv în zona euro, măsurile tardive de acum ale BCE nefiind privite cu ochi buni de investitori, care acuză instituția că ”sfidează piețele”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.