Banca Centrală Europeană este iar rămasă în urmă: Anunțul care îi atrage noi critici

În timp ce băncile centrale majore au crescut rapid și agresiv ratele de dobândă monetară la începutul lui 2022, pentru a combate inflația galopantă, BCE a acționat cu o întârziere de jumătate de an, potrivit ziare.com.

Azi, când FED și Banca Angliei au redus ritmul de creștere a dobânzilor și au anunțat renunțarea la majorările agresive, pentru a proteja economia și debitorii, BCE este iar rămasă în off-side.

Investitorii critică anunțul făcut de Banca Centrală Europeană cu privire la păstrarea ritmului de majorare a dobânzii monetare.

Dublă majorare de 0,50%

BCE a anunțat joi majorarea cu 0,50% a dobânziii de politică monetară, motivând decizia prin angajamentul legat de stabilitatea prețurilor și revenirea cât grabnică în proximitatea țintei de inflație de 2%.

Mai mult decât atât, în comunicatul instituției se arată că la viitoarea ședință de politică monetară, din martie, va fi operată o majorare similară a dobânzii de politică monetară, de 0,50%.

”Consiliul guvernatorilor va menține cursul în creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și în menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la ținta sa de 2% pe termen mediu.

În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază și se așteaptă să le majoreze în continuare.

Având în vedere presiunile inflaționiste subiacente, Consiliul Guvernatorilor intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 de puncte de bază la următoarea sa ședință de politică monetară din martie și apoi va evalua traseul ulterioar al politicii sale monetare.”, se arată în comunicatul de presă.

Oficialii BCE rămân însă din ce în ce mai izolați, prin politica monetară adoptată, pe măsură ce investitorii arată din ce în ce mai încrezători că șocul inflaționist global se estompează, scrie Bloomberg.

”Pot veni o mulțime de știri de acum până în martie”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE, pentru sursa citată. ”Am fost surprins de intenția de a crește cu 50 de puncte de bază pentru că mă gândesc, cine știe ce se va întâmpla?”, a adăugat Praet.

Spre deosebire de dubla majorare a dobânzii monetare cu jumătate de punct procentual anunțată de către BCE, Rezerva Federală a SUA a crescut miercuri ratele cu doar un sfert de punct. La rândul său, Banca Angliei a comunicat că majorările agresive de dobândă se apropie de final.

Atât FED, cât și Banca Angliei au început creșterile de dobândă mult mai devreme decât BCE și au majorat dobânzile cu mult peste banca centrală a zonei euro, care a reușit până acum, rămasă în urmă, doar o majorare de 3 puncte procentuale.

Politicile celorlalte bănci centrale au determinat deja o încetinire a ritmului creșterilor de prețuri la nivel global, care a adus o reducere a inflației inclusiv în zona euro, măsurile tardive de acum ale BCE nefiind privite cu ochi buni de investitori, care acuză instituția că ”sfidează piețele”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.