Banca Centrală Europeană este iar rămasă în urmă: Anunțul care îi atrage noi critici

În timp ce băncile centrale majore au crescut rapid și agresiv ratele de dobândă monetară la începutul lui 2022, pentru a combate inflația galopantă, BCE a acționat cu o întârziere de jumătate de an, potrivit ziare.com.

Azi, când FED și Banca Angliei au redus ritmul de creștere a dobânzilor și au anunțat renunțarea la majorările agresive, pentru a proteja economia și debitorii, BCE este iar rămasă în off-side.

Investitorii critică anunțul făcut de Banca Centrală Europeană cu privire la păstrarea ritmului de majorare a dobânzii monetare.

Dublă majorare de 0,50%

BCE a anunțat joi majorarea cu 0,50% a dobânziii de politică monetară, motivând decizia prin angajamentul legat de stabilitatea prețurilor și revenirea cât grabnică în proximitatea țintei de inflație de 2%.

Mai mult decât atât, în comunicatul instituției se arată că la viitoarea ședință de politică monetară, din martie, va fi operată o majorare similară a dobânzii de politică monetară, de 0,50%.

”Consiliul guvernatorilor va menține cursul în creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și în menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la ținta sa de 2% pe termen mediu.

În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază și se așteaptă să le majoreze în continuare.

Având în vedere presiunile inflaționiste subiacente, Consiliul Guvernatorilor intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 de puncte de bază la următoarea sa ședință de politică monetară din martie și apoi va evalua traseul ulterioar al politicii sale monetare.”, se arată în comunicatul de presă.

Oficialii BCE rămân însă din ce în ce mai izolați, prin politica monetară adoptată, pe măsură ce investitorii arată din ce în ce mai încrezători că șocul inflaționist global se estompează, scrie Bloomberg.

”Pot veni o mulțime de știri de acum până în martie”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE, pentru sursa citată. ”Am fost surprins de intenția de a crește cu 50 de puncte de bază pentru că mă gândesc, cine știe ce se va întâmpla?”, a adăugat Praet.

Spre deosebire de dubla majorare a dobânzii monetare cu jumătate de punct procentual anunțată de către BCE, Rezerva Federală a SUA a crescut miercuri ratele cu doar un sfert de punct. La rândul său, Banca Angliei a comunicat că majorările agresive de dobândă se apropie de final.

Atât FED, cât și Banca Angliei au început creșterile de dobândă mult mai devreme decât BCE și au majorat dobânzile cu mult peste banca centrală a zonei euro, care a reușit până acum, rămasă în urmă, doar o majorare de 3 puncte procentuale.

Politicile celorlalte bănci centrale au determinat deja o încetinire a ritmului creșterilor de prețuri la nivel global, care a adus o reducere a inflației inclusiv în zona euro, măsurile tardive de acum ale BCE nefiind privite cu ochi buni de investitori, care acuză instituția că ”sfidează piețele”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.