Banca Mondială mai optimistă în privința economiei Moldovei. Estimează o creștere de 2,8% în anul 2024

Banca Mondială estimează o creștere economică de 2,8% pentru Moldova în 2024, față de prognoza de 2,8% din iunie, susținută de salarii reale în creștere, inflație mai scăzută, rate ale dobânzilor favorabile și un impuls fiscal pozitiv. Deși remiterile reale au scăzut, consumul privat va rămâne un motor cheie al creșterii, stimulat de o îmbunătățire treptată a activității de investiții.

„Proiecțiile arată o creștere a importurilor, în timp ce exporturile se vor confrunta cu o cerere externă slabă, având ca rezultat o contribuție negativă a exporturilor nete. Creșterea va fi, de asemenea, alimentată de comerțul intern, pe măsură ce veniturile disponibile vor crește, și de performanța sectorului TIC. Sectorul industrial este de așteptat să contribuie mai mult la creștere, deși cererea externă rămâne sub nivelurile pre-pandemie, ceea ce ar putea limita potențialul întregului sector”, a declarat economistul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga.

În ciuda unei recolte bogate raportate în prima jumătate a anului, creșterea sectorului agricol va fi modestă din cauza secetei de vară. Sectorul transporturilor ar putea afecta negativ creșterea, din cauza scăderii fluxurilor comerciale către și dinspre Ucraina.

Pe termen mediu, potrivit lui Chistruga, se preconizează o stimulare a creșterii prin reforme menite să sprijine diversificarea economică și competitivitatea, aliniate cu agenda de aderare la Uniunea Europeană. Se estimează că economia va crește cu 3,9% în 2025 și cu 4,5% în 2026, în timp ce veniturile reale disponibile vor continua să se îmbunătățească.

În ceea ce privește inflația, aceasta va rămâne în intervalul țintă pe termen mediu, deși prețurile alimentelor și condițiile climatice vor influența fluctuațiile. Rata sărăciei, estimată la 10,63% până în 2024, ar putea scădea și mai mult până în 2025, în urma stabilizării economice.

Moldova va continua să depindă de asistența financiară internațională, cu un deficit fiscal estimat la 4,1% din PIB în 2024. Cu toate acestea, datorită îmbunătățirii colectării impozitelor și a cheltuielilor mai eficiente, se preconizează o reducere a deficitului pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.