Banca Mondială reduce prognoza pentru Moldova: creștere economică de doar 1,9% în 2026

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza economică pentru Republica Moldova, pe fondul unui context regional complicat și al presiunilor legate de energie, semnalând o încetinire mai accentuată decât se anticipa la începutul anului.

Potrivit raportului „ECA Economic Update” din aprilie, economia moldovenească ar urma să crească cu doar 1,9% în acest an, față de 2,7% cât se estima în ianuarie, în timp ce pentru 2027 este menținută prognoza de 3,8%.

Revizuirea este una dintre cele mai pronunțate din regiune. Moldova se numără printre țările pentru care estimările au fost reduse cu aproximativ 0,8 puncte procentuale, alături de România și Georgia, în timp ce în Turcia ajustarea ajunge la circa 0,9 puncte procentuale. În schimb, unele economii din Asia Centrală, precum Uzbekistan și Tadjikistan, au beneficiat de corecții ușor pozitive, de până la 0,3–0,4 puncte procentuale.

Imaginea de ansamblu confirmă o încetinire la nivel regional. După o creștere de 2,6% în 2025, economia Europei și Asiei Centrale este așteptată să avanseze cu doar 2,1–2,2% în 2026.

„Creșterea în regiune este așteptată să slăbească”, subliniază Banca Mondială, indicând scumpirea energiei și tensiunile geopolitice drept principalele cauze.

Pentru Republica Moldova, vulnerabilitățile sunt mai accentuate. Economia rămâne dependentă de importurile energetice și de evoluțiile din Uniunea Europeană, iar revenirea după stagnarea din 2024, când creșterea a fost de doar 0,1%, este lentă.

Situația din regiune nu oferă un sprijin consistent. În Ucraina, economia ar urma să crească cu 1,2% în 2026, afectată de război, iar în România ritmul încetinește la 0,5%, pe fondul măsurilor fiscale stricte.

În paralel, inflația la nivelul regiunii Europa și Asia Centrală rămâne peste nivelurile dinaintea crizelor, situându-se la aproximativ 4,8% în 2026, ceea ce menține presiunea asupra costului vieții.

„Majoritatea țărilor din regiune, fiind importatoare de energie, vor face față unor presiuni mai mari asupra finanțelor publice”, avertizează raportul.

Raportul atrage atenția că riscurile pot crește în cazul unei escaladări a tensiunilor internaționale.

„Un conflict mai prelungit și mai intens ar putea perturba fluxurile globale de energie și ar duce la o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată”, se menționează în document.

#prognoza economica #banca Mondială #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.