Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza economică pentru Republica Moldova, pe fondul unui context regional complicat și al presiunilor legate de energie, semnalând o încetinire mai accentuată decât se anticipa la începutul anului.
Potrivit raportului „ECA Economic Update” din aprilie, economia moldovenească ar urma să crească cu doar 1,9% în acest an, față de 2,7% cât se estima în ianuarie, în timp ce pentru 2027 este menținută prognoza de 3,8%.
Revizuirea este una dintre cele mai pronunțate din regiune. Moldova se numără printre țările pentru care estimările au fost reduse cu aproximativ 0,8 puncte procentuale, alături de România și Georgia, în timp ce în Turcia ajustarea ajunge la circa 0,9 puncte procentuale. În schimb, unele economii din Asia Centrală, precum Uzbekistan și Tadjikistan, au beneficiat de corecții ușor pozitive, de până la 0,3–0,4 puncte procentuale.
Imaginea de ansamblu confirmă o încetinire la nivel regional. După o creștere de 2,6% în 2025, economia Europei și Asiei Centrale este așteptată să avanseze cu doar 2,1–2,2% în 2026.
„Creșterea în regiune este așteptată să slăbească”, subliniază Banca Mondială, indicând scumpirea energiei și tensiunile geopolitice drept principalele cauze.
Pentru Republica Moldova, vulnerabilitățile sunt mai accentuate. Economia rămâne dependentă de importurile energetice și de evoluțiile din Uniunea Europeană, iar revenirea după stagnarea din 2024, când creșterea a fost de doar 0,1%, este lentă.
Situația din regiune nu oferă un sprijin consistent. În Ucraina, economia ar urma să crească cu 1,2% în 2026, afectată de război, iar în România ritmul încetinește la 0,5%, pe fondul măsurilor fiscale stricte.
În paralel, inflația la nivelul regiunii Europa și Asia Centrală rămâne peste nivelurile dinaintea crizelor, situându-se la aproximativ 4,8% în 2026, ceea ce menține presiunea asupra costului vieții.
„Majoritatea țărilor din regiune, fiind importatoare de energie, vor face față unor presiuni mai mari asupra finanțelor publice”, avertizează raportul.
Raportul atrage atenția că riscurile pot crește în cazul unei escaladări a tensiunilor internaționale.
„Un conflict mai prelungit și mai intens ar putea perturba fluxurile globale de energie și ar duce la o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată”, se menționează în document.
