Șeful ANRE, remunerat cu 125 000 de lei lunar în 2025: „Anul acesta, salariul a fost diminuat cu 25%”

Salariul directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a fost în 2025 de 125 000 de lei pe lună, potrivit declarației de avere. Oficialul a confirmat informația în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, precizând că suma reflectă veniturile obținute pentru anul precedent.

„Este conform declarației de avere și se referă la anul trecut”, a declarat Taran.

În același timp, șeful ANRE a anunțat că, în anul curent, conducerea instituției a decis să reducă voluntar salariile.

„În urma unor discuții, inclusiv cu membrii Comisiei economie, buget și finanțe, am decis în mod voluntar să renunțăm la o parte din salarii”, a explicat acesta.

Potrivit lui Taran, diminuarea este de peste 25% din venitul lunar: „Anul acesta, salariul a fost diminuat cu peste 25%”.

Astfel, salariul lunar al conducerii ANRE ar urma să scadă sub 100 000 de lei.

Amintim că Consiliul de administrație al ANRE este alcătuit din cinci directori, care sunt numiți de Parlament pe baza unui concurs.

Anul trecut, autoritățile au pregătit și un proiect de lege care prevedea introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor.

#reducerea salariului #alexei taran #salariu #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.