Bancnota de 500 de EURO ar putea fi interzisă. Oficial european: Este folosită pentru tranzacții ilegale

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană comună care cere interzicerea bancnotei de 500 de euro şi plăţile în numerar de până la 5.000 de euro, pentru a preveni spălarea de bani şi alte activităţi infracţionale. Oficialul le-a spus parlamentarilor că planul este sprijinit de Belgia, Franţa, Italia şi Spania, fiecare ţară putând decide un plafon chiar mai scăzut pentru plăţile în numerar, scrie Realitatea.md.

Hoekstra lucrează la un program de limitare a plăţilor în numerar la 3.000 de euro în Olanda, ca parte a planului naţional prezentat în 2019 privind combaterea spălării banilor.

Decizia de interzicere a bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până la 5.000 de euro nu-i va afecta pe consumatorii obişnuiţi deoarece ei fac rareori plăţi în numerar de peste 1.000 de euro în Olanda, a explicat ministrul de Finanţe.

Conform deciziei BCE, bancnota de 500 de euro nu mai este emisă dar încă mai sunt în circulaţie aproximativ 400 de milioane de bancnote, echivalentul a 200 de miliarde de euro.

Hoekstra şi omologii săi europeni vor retragerea completă a bancnotei, susţinând că este în principal folosită pentru tranzacţii ilegale.

„Analiştii au arătat că în cele din urmă bancnotele ajung în ţări din America Latină, Mexic şi China, unde nu poţi plăti nici măcar un pachet de unt în euro”, a apreciat Theo Akse, fost şef al organismului de combatere a spălării banilor.

#tranzactii ilegale #euro #numerar #bancnota

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.