Republica Moldova înregistrează un an-record la transportul naval de mărfuri, în special la exporturile de cereale. În primele nouă luni și șase zile ale anului 2026, prin porturile moldovenești au fost expediate 1,64 milioane de tone de mărfuri, depășind deja rezultatele anuale din ultimii patru ani. Performanța vine însă la pachet cu o problemă. Este vorba de nivelul scăzut al Dunării a redus capacitatea de încărcare a barjelor, obligând exportatorii să folosească aproape de două ori mai multe nave pentru aceleași cantități de marfă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.
Potrivit datelor analizate de economist, între 1 ianuarie și 6 octombrie 2026, din Republica Moldova au plecat 719 nave încărcate cu 1.644.502 tone de mărfuri. Volumul este cu 16% mai mare decât în întregul an 2025 și cu 9,5% peste nivelul din 2024, considerat până acum cel mai bun an pentru exporturile navale.
Principalul motor al creșterii este sectorul cerealier. Cerealele și oleaginoasele au reprezentat 90% din mărfurile expediate, însumând aproape 1,49 milioane de tone. Grâul domină categoric exporturile, cu 834.500 de tone transportate pe 361 de nave. Cantitatea este cu aproximativ 67% mai mare decât în întregul an trecut și cu 22% peste recordul înregistrat în 2024.
Practic, fiecare a doua tonă de marfă care a părăsit Republica Moldova pe cale navală în acest an a fost grâu.
Creșteri importante sunt înregistrate și la alte culturi agricole. Exporturile de porumb au ajuns la 181.571 de tone, depășind cu 13% volumul întregului an 2025, deși campania de recoltare abia a început. Rapița a stabilit un nou record, cu 127.031 de tone, în timp ce exporturile de orz au însumat 78.332 de tone.
O evoluție interesantă se observă în cazul florii-soarelui. Deși Republica Moldova a exportat pe apă 235.041 de tone, în scădere față de anul precedent, în porturile moldovenești au început să sosească volume importante din exterior. În 2026, 134 de nave și barje au adus 103.884 de tone de floarea-soarelui, în special din direcția Constanța și Galați.
O parte din marfă a fost importată pentru procesare, iar alte cantități au trecut prin operațiuni de tranzit și reexport. Astfel, Giurgiulești devine nu doar o poartă pentru exporturile agricole moldovenești, ci și un punct de redistribuire a mărfurilor transportate pe Dunăre.
În același timp, analiza scoate la iveală o tendință mai puțin favorabilă: Republica Moldova exportă tot mai multe materii prime agricole, în timp ce produsele cu valoare adăugată mai mare pierd teren. Exporturile navale de ulei de floarea-soarelui au coborât la numai 64.945 de tone, cu 28% sub nivelul întregului an 2025 și de aproape patru ori mai puțin decât în 2023. Produsele procesate reprezintă doar 7% din exporturile navale, comparativ cu 27% în 2023.
O altă surpriză este revenirea puternică a Portului Fluvial Ungheni. Prin acest port au fost expediate 457.149 de tone de mărfuri, cu 51% mai mult decât în întregul an trecut. Ungheni asigură acum 28% din exporturile navale ale țării, față de 21% în 2025.
Mai mult, peste o treime din grâul exportat pe apă, respectiv 301.751 de tone, a plecat prin Ungheni. La rapiță, portul deține chiar poziția dominantă, cu 58% din exporturile navale ale acestei culturi.
Economistul explică faptul că dezvoltarea transportului naval prin Ungheni aduce beneficii importante fermierilor din centrul și nordul Republicii Moldova, care pot evita deplasarea camioanelor pe distanțe de sute de kilometri până la Giurgiulești.
În pofida acestor rezultate, seceta hidrologică a complicat semnificativ transportul. În perioada martie–iunie, o navă fluvială pleca din porturile moldovenești cu aproximativ 1.435 de tone de marfă. În august–octombrie, încărcătura medie a coborât la numai 840 de tone, ceea ce reprezintă o reducere de 41%.
Cauza este scăderea nivelului apei. Dacă primăvara navele puteau naviga cu un pescaj de aproximativ 2,5 metri, din august acesta a coborât la circa 1,75 metri. Potrivit calculelor economistului, fiecare zece centimetri pierduți din pescaj au însemnat aproximativ 70 de tone de marfă care nu mai puteau fi încărcate.
Consecințele sunt vizibile în numărul curselor. În aprilie, 41 de nave fluviale au transportat aproape 73.000 de tone de mărfuri. În august, pentru transportarea a 77.000 de tone au fost necesare 90 de nave, iar în septembrie, 93. Cu alte cuvinte, pentru aproape aceeași cantitate de marfă, exportatorii au fost nevoiți să efectueze de peste două ori mai multe curse, ceea ce a majorat costurile cu transportul, combustibilul și echipajele.
Pe partea importurilor, Republica Moldova a recepționat pe cale navală aproape 1,1 milioane de tone de mărfuri, echivalentul a 92% din volumul întregului an 2025. Materialele de construcție domină importurile, cu 339.389 de tone, urmate de motorină, cu 236.149 de tone, și fertilizanți, cu 146.895 de tone.
Un detaliu semnificativ este că importurile navale de motorină au depășit deja cu 10% volumul din întregul an trecut, în timp ce importurile de îngrășăminte au ajuns la numai 73% din nivelul anului 2025.
Per ansamblu, cantitatea mărfurilor expediate pe apă a depășit-o pe cea a mărfurilor intrate cu aproape 550.000 de tone, cel mai mare decalaj din perioada analizată. Această diferență reflectă avansul puternic al exporturilor agricole în structura transportului naval, fără a reprezenta însă un indicator al balanței comerciale a țării în ansamblu.
