Bătut în cuie! Foștii directori ai companiilor de microfinanțare lichidate, cu pofta-n cui. Nu vor mai fi directori

Guvernul a susținut inițiativa legislativă de modificare a cadrului de reglementare a organizațiilor de creditare nebancare (Legea nr. 1/2018), care are drept scop îmbunătățirea activității acestora.

Astfel, persoanele care în trecut au fost administratori/deținători ai organizațiilor de creditare nebancare (OCN), radiate din Registru, nu vor avea permisiunea de a fi administratori/deținători la OCN-uri noi.

Față de membrul organului executiv sau conducătorul sucursalei/oficiului secundar va fi inclus un nou criteriu de calificare, cel al reputației, care se referă la bună credință, integritate și profesionalism.

OCN-urile, pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), vor avea dreptul și de a lichida sucursalele.

De asemenea, autoritatea de supraveghere (CNPF) va putea suspenda pentru o perioadă de până la 2 ani activitatea OCN-ului. Pe perioada suspendării, OCN-ul rămâne subiect al legii obligat să se conformeze cerințelor, iar autoritatea de supraveghere va înregistra reluarea activității după ce acesta înlătura încălcările pentru care i-a fost suspendată activitatea.

La fel, s-a aprobat modificarea articolului ce vizează auditul obligatoriu. Astfel, situațiile financiare individuale ale OCN-ului vor putea fi auditate și în alte scopuri decât cele stabilite de legislație. Acesta va putea fi desfășurat separat sau concomitent cu auditul situațiilor financiare, de aceeași sau de o altă entitate de audit. De asemenea, OCN-urile vor fi obligate să prezinte CNPF raportul auditorului privind situațiile financiare anuale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #directori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat în sezonul comercial 2025–2026 peste 372 mii de tone de porumb, de peste două ori mai mult decât în sezonul precedent. Cu toate acestea, scăderea prețului mediu de export cu peste 9% a diminuat câștigurile producătorilor, iar încasările rămân de aproape cinci ori mai mici decât în sezonul record 2021–2022, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026, Republica Moldova a exportat 372,4 mii de tone de porumb, comparativ cu doar 180,7 mii tone în sezonul anterior. Deși volumul livrărilor externe s-a dublat, acesta reprezintă doar 22,4% din nivelul record de 1,663 milioane de tone exportate în sezonul 2021–2022.

Potrivit analizei, prețul mediu de export a coborât la 4,26 lei/kg, față de 4,69 lei/kg în sezonul precedent, o reducere de 9,2%. Economistul estimează că, dacă întreaga cantitate ar fi fost vândută la prețul din sezonul anterior, exportatorii ar fi obținut cu aproximativ 160 de milioane de lei mai mult.

În pofida presiunii asupra prețurilor, valoarea totală a exporturilor a urcat la 1,587 miliarde de lei, cu 87% peste nivelul sezonului precedent, datorită creșterii volumelor livrate.

Analiza relevă că aproape 78% din exporturile de porumb au fost realizate în prima jumătate a anului 2026. După un început lent de sezon, livrările s-au accelerat în lunile mai și iunie, când o mare parte din stocuri a fost valorificată înainte de apariția noii recolte. Iunie a devenit cea mai activă lună a sezonului, cu aproape 71.000 de tone exportate.

Piața exporturilor a fost dominată de câțiva operatori. Primele trei companii „RUSAGRO-PRIM”, „AGRO-NOVA PRIM” și „OROM-IMEXPO” au controlat împreună peste 68% din întregul volum exportat. Liderul pieței, „RUSAGRO-PRIM”, a livrat singur aproape 39% din exporturile naționale.

Cele mai importante piețe de desfacere pentru porumbul moldovenesc au fost Grecia, Libanul și Italia, care au absorbit împreună aproape 46% din exporturile totale ale Republicii Moldova.