Bitcoin încheie anul pe minus: așteptările optimiste nu au salvat piața cripto

31 Dec. 2025, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 17:50 // Actual //  Grîu Tatiana

Bitcoin a încheiat anul cu o evoluție sub așteptările pieței, marcând o scădere de aproape 5% pe ansamblul anului și un declin accentuat în ultimul trimestru, în pofida unui context care părea favorabil pentru criptomonede. Investitorii mizau pe posibile reduceri ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală în 2026, pe un cadru de reglementare mai prietenos și pe fluxuri solide către ETF-urile cripto, însă aceste așteptări nu s-au materializat într-un raliu susținut al prețului.

În prezent, Bitcoin se tranzacționează cu aproape 30% sub maximul atins în toamnă, estimat la aproximativ 126.000 de dolari. După mai multe impulsuri de scădere, cel mai recent din 19 noiembrie, piața a intrat într-o fază de consolidare, încercând să mențină niveluri-cheie de suport. Ultima vânzare masivă s-a oprit în zona de 82.000 de dolari, iar de atunci prețul a evoluat într-un interval restrâns, pe fondul unei volatilități reduse.

Analiștii tehnici observă conturarea unei posibile formațiuni de tip „flag”, care ar putea indica fie o reluare a tendinței descendente, fie o tentativă de stabilizare înainte de 2026. O depășire clară a pragului de 94.000 de dolari ar invalida acest scenariu negativ, în timp ce o revenire spre zona de 85.000 de dolari ar putea confirma presiunea de scădere. De asemenea, nivelurile de rezistență dintre 91.500 și 93.500 de dolari, susținute de retragerile Fibonacci și de mediile mobile pe termen mediu, sunt considerate un test important pentru tauri.

Contextul mai larg al pieței cripto a fost marcat de absența așa-numitului „Santa rally”, raliu de final de an pe care traderii îl așteaptă, de regulă, în ultimele săptămâni din decembrie. Bitcoin și ether au încheiat luna fără un impuls semnificativ, iar datele arată că Bitcoin este pe cale să încheie decembrie cu un minus de peste 20%, cea mai slabă performanță lunară din ultimii ani. Ether, la rândul său, a înregistrat o scădere de peste 28% în trimestrul al patrulea.

Evoluția slabă a criptomonedelor contrastează puternic cu performanța metalelor prețioase. Aurul a atins noi maxime istorice, susținut de așteptările privind relaxarea politicii monetare și de tensiunile geopolitice, în timp ce argintul și platina au cunoscut, de asemenea, creșteri importante. În acest context, Bitcoin a fost perceput mai degrabă ca un activ cu risc ridicat, reacționând negativ la reducerea apetitului pentru risc și la scăderea lichidității de pe piață.

Atenția investitorilor se îndreaptă acum spre capacitatea Bitcoin de a menține nivelurile actuale de suport la începutul noului an. Dacă aceste praguri vor ceda, eșecul raliului de final de an ar putea fi interpretat ca un semnal timpuriu că piața cripto are nevoie de o corecție mai profundă înainte de a intra într-o nouă fază de creștere.

21 Oct. 2026, 14:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, evită să intre într-o dispută directă cu directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în privința administrării restaurantelor și cafenelelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. După ce șeful APP, Ion Dodon a declarat, ieri în cadrul emisiuni În context de la Moldova 1, că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea chiflelor, ci de infrastructura aeroportuară, Bolea susține că principala condiție este ca activitățile gestionate de stat să fie profitabile.

Întrebat dacă statul ar trebui să continue comercializarea produselor alimentare la aeroport sau să lase această activitate în seama sectorului privat, ministrul a evitat să se pronunțe tranșant asupra oportunității implicării statului în alimentația publică.

„Din păcate, nu l-am ascultat pe domnul Dodon ca să vin cu un răspuns la poziția dânsului, dar ceea ce știu sigur este că orice ar face statul, trebuie să facă profit și să aibă grijă de bani. Asta este prioritatea numărul unu atunci când administrează investițiile statului”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că o eventuală schimbare a modului de administrare a restaurantelor și cafenelelor ține de competența Agenției Proprietății Publice și a conducerii aeroportului.

„Dacă ei vor lua o decizie împreună cu conducerea aeroportului, decizia le aparține și ei o vor implementa”, a afirmat Bolea, subliniind că Ministerul Infrastructurii nu este responsabil de administrarea economico-financiară a întreprinderilor.

Declarația vine după ce directorul APP, Ion Dodon, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii strategice a aeroportului, precum pista și peroanele, și să lase activitățile comerciale în seama mediului privat.

„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Dodon.

Poziția șefului APP contrastează cu cea exprimată de Vladimir Bolea în martie 2025, când ministrul apăra decizia de preluare a administrării restaurantelor și cafenelelor de către Aeroportul Internațional Chișinău.

La 3 martie 2025, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Bolea declara că administrarea directă a unităților de alimentație publică era o decizie corectă, deoarece aeroportul avea nevoie de venituri suplimentare pentru investiții în infrastructură.

„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, afirma atunci ministrul.

La acel moment, Bolea anunța că cele patru puncte de alimentație publică gestionate direct de aeroport încasaseră aproximativ 300.000 de lei în primele două zile de activitate. Pornind de la aceste rezultate, ministrul estima vânzări de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual.

Cifrele reprezentau însă o proiecție bazată pe încasările din primele două zile, nu un profit confirmat al întreprinderii.

Restaurantele și cafenelele au trecut în administrarea directă a aeroportului la 1 martie 2025, după ce conducerea întreprinderii a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică.

La acea vreme, compania Aerofood critica decizia autorităților și susținea că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro pentru continuarea activității.

În prima săptămână de administrare directă, aeroportul anunța vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei, prezentând rezultatul drept un argument în favoarea noii formule de gestionare.