Blackout-ul, transformat în criză de comunicare. Mariana Durleșteanu acuză haos instituțional și lipsă de asumare

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, critică dur modul în care autoritățile au comunicat în timpul incidentului energetic de astăzi, afirmând că, din cauza incompetenței de comunicare, mulți cetățeni au ajuns să creadă că moldovenii au rămas fără electricitate din cauza gestionării defectuoase a securității energetice.

Potrivit Marianei Durleșteanu, blackout-ul a fost provocat de un incident tehnic extern, apărut în rețeaua electrică a Ucrainei, într-un sistem regional încă vulnerabil, și nu de condițiile meteo, așa cum s-a vehiculat inițial în spațiul public.

Fosta ministră susține că problema reală nu a fost incidentul tehnic, ci reacția autorităților: explicații întârziate, mesaje contradictorii și lipsă de asumare. În opinia sa, Guvernul a intervenit public abia după ce oamenii erau deja speriați și nervoși, ceea ce a amplificat percepția de criză.

Mariana Durleșteanu atrage atenția și asupra Centrului de gestionare a crizelor, instituție care dispune de un buget considerabil, dar pe care o acuză de competență „zero” în gestionarea riscurilor. Ea subliniază că atunci când autoritățile nu sunt capabile să gestioneze riscurile și să explice clar ce se întâmplă, orice incident tehnic se poate transforma rapid într-o criză politică.

În mesajul său, fosta ministră le mulțumește inginerilor care au soluționat incidentul, precum și cetățenilor pentru calm și răbdare, reiterând că energia electrică nu este un lux, ci un element de securitate națională. Totodată, Durleșteanu a transmis mulțumiri României, care, potrivit acesteia, „a salvat din nou situația de criză”.

#comunicare #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin a revenit puternic pe piață și a urcat vineri până la aproximativ 79.500 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Ulterior, criptomoneda s-a stabilizat în jurul valorii de 77 700 de dolari, ceea ce înseamnă un avans de peste 25% față de începutul săptămânii.

Creșterea vine după o perioadă îndelungată de slăbiciune. Timp de șase săptămâni, Bitcoin s-a tranzacționat într-un interval restrâns, între 62 000 și 66 000 de dolari, după ce pierduse mai mult de jumătate din valoarea record de aproximativ 126 000 de dolari atinsă în octombrie anul trecut. La începutul lunii iulie, moneda coborâse până în jurul valorii de 57 600 de dolari.

Unul dintre principalii factori care au alimentat revenirea este închiderea masivă a pozițiilor „short”, prin care traderii mizau pe scăderea Bitcoinului. Pe măsură ce prețul a început să crească, aceste poziții au fost închise rapid, ceea ce a amplificat și mai mult avansul. Potrivit datelor Coinglass, din 19 august au fost lichidate poziții short pe contractele futures perpetue Bitcoin în valoare de peste 2 miliarde de dolari.

Un impuls suplimentar a venit din Statele Unite. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat majorarea volumului de răscumpărare a obligațiunilor pe termen lung, măsură care a redus presiunea de pe piața obligațiunilor și a crescut apetitul investitorilor pentru active mai riscante, inclusiv criptomonede.

Sentimentul pozitiv a fost susținut și de apropierea administrației Trump de industria cripto. Președintele american s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor companii importante din domeniu și a cerut Congresului să adopte Clarity Act, proiectul de lege care ar urma să stabilească un cadru mai clar pentru piața activelor digitale.

Pe piață au revenit și investitorii instituționali. Cele 13 ETF-uri americane spot pe Bitcoin au atras peste 1 miliard de dolari între 17 și 19 august, iar intrările din această săptămână ar putea fi cele mai mari din ianuarie.

În același timp, investitorii mari, cunoscuți drept „balene Bitcoin”, au cumpărat criptomonede în valoare de aproximativ 2,75 miliarde de dolari în ultimele 60 de zile, potrivit CryptoQuant.