Blackout-ul, transformat în criză de comunicare. Mariana Durleșteanu acuză haos instituțional și lipsă de asumare

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, critică dur modul în care autoritățile au comunicat în timpul incidentului energetic de astăzi, afirmând că, din cauza incompetenței de comunicare, mulți cetățeni au ajuns să creadă că moldovenii au rămas fără electricitate din cauza gestionării defectuoase a securității energetice.

Potrivit Marianei Durleșteanu, blackout-ul a fost provocat de un incident tehnic extern, apărut în rețeaua electrică a Ucrainei, într-un sistem regional încă vulnerabil, și nu de condițiile meteo, așa cum s-a vehiculat inițial în spațiul public.

Fosta ministră susține că problema reală nu a fost incidentul tehnic, ci reacția autorităților: explicații întârziate, mesaje contradictorii și lipsă de asumare. În opinia sa, Guvernul a intervenit public abia după ce oamenii erau deja speriați și nervoși, ceea ce a amplificat percepția de criză.

Mariana Durleșteanu atrage atenția și asupra Centrului de gestionare a crizelor, instituție care dispune de un buget considerabil, dar pe care o acuză de competență „zero” în gestionarea riscurilor. Ea subliniază că atunci când autoritățile nu sunt capabile să gestioneze riscurile și să explice clar ce se întâmplă, orice incident tehnic se poate transforma rapid într-o criză politică.

În mesajul său, fosta ministră le mulțumește inginerilor care au soluționat incidentul, precum și cetățenilor pentru calm și răbdare, reiterând că energia electrică nu este un lux, ci un element de securitate națională. Totodată, Durleșteanu a transmis mulțumiri României, care, potrivit acesteia, „a salvat din nou situația de criză”.

#comunicare #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.