Guvernul vrea să desființeze Oficiul Național al Turismului! Patronatele avertizează asupra riscurilor reformei

18 Nov. 2026, 18:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 18:11 // Actual //  Ursu Victor

Oficiul Național al Turismului (ONT) ar urma să dispară ca instituție distinctă, fiind absorbit de Agenția de Investiții, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului privind eficientizarea administrației publice centrale. Reforma stârnește îngrijorări în industria turismului, unde reprezentanții mediului de afaceri avertizează că reorganizarea nu trebuie să ducă la pierderea identității și a priorității economice a sectorului.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) și Platforma Națională pentru Turism (PNT) au prezentat, miercuri, 18 noiembrie, o poziție comună privind intenția autorităților de a comasa cele două instituții.

Deși susțin modernizarea și eficientizarea administrației publice, reprezentanții industriei insistă că succesul reformei nu trebuie evaluat doar prin reducerea sau modificarea structurilor administrative, ci prin rezultatele economice și instituționale obținute.

Potrivit APIT și PNT, promovarea investițiilor și dezvoltarea turismului sunt activități complementare, însă presupun competențe specializate, mecanisme distincte de intervenție și indicatori proprii de performanță. În aceste condiții, absorbția ONT de către Agenția de Investiții trebuie să garanteze că turismul va rămâne o prioritate economică distinctă.

O altă preocupare vizează continuitatea proiectelor și programelor de dezvoltare turistică. Patronatele solicită păstrarea specialiștilor din domeniu, alocarea unor resurse financiare dedicate și stabilirea clară a responsabilităților instituționale, astfel încât reorganizarea să nu afecteze activitățile aflate deja în desfășurare.

Totodată, APIT propune modificarea Legii nr. 352/2006 prin introducerea unei formulări mai flexibile, potrivit căreia implementarea politicilor în domeniul turismului să revină „instituției publice desemnate de Guvern”, fără atribuirea rigidă a acestor competențe unei anumite structuri administrative.

Reprezentanții industriei mai cer implicarea reală a mediului privat în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor turistice. În acest proces ar trebui să participe organizațiile patronale, asociațiile profesionale și organizațiile de management al destinațiilor turistice.

În același timp, reforma trebuie să fie însoțită de obiective măsurabile, raportare publică, finanțare transparentă și mecanisme de evaluare a impactului asupra competitivității industriei.

„Nu denumirea instituției contează în primul rând, ci responsabilitatea, competența profesională, calitatea serviciilor și rezultatele pentru întreprinderi, destinații și economia națională”, subliniază APIT și PNT.

Cele două organizații precizează că nu se opun reorganizării, dar solicită ca aceasta să consolideze capacitatea statului de a dezvolta turismul, nu să reducă importanța sectorului în cadrul administrației publice.

„Turismul nu trebuie să își piardă identitatea și prioritatea economică în procesul reorganizării administrative”, avertizează reprezentanții industriei.

18 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 17:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să cheltuiască 66 de lei din fiecare 100 de lei încasați la buget pentru salarii, pensii și ajutoare sociale, mult peste media Uniunii Europene, de 58 de lei, și cea a statelor din Balcanii de Vest, de aproximativ 57 de lei. Economistul Dumitru Vicol avertizează că modelul actual de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai greu de susținut, în condițiile în care statul se împrumută la dobânzi de peste 14%, iar costurile datoriei publice aproape se dublează în numai doi ani.

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală. „O parte foarte mare a veniturilor bugetare este direcționată către cheltuieli curente, în timp ce posibilitățile de finanțare a investițiilor și de reducere a deficitului sunt limitate”.

„Statul a protejat oamenii cât a putut”, afirmă Vicol și spune că, după pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și valul inflaționist, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile pentru susținerea populației.

Economistul atrage atenția că, spre deosebire de alte state europene, Republica Moldova se împrumută preponderent pe termen scurt. Aproximativ 93% din valorile mobiliare de stat de pe piața internă au maturități de cel mult un an, iar trei sferturi din datoria internă trebuie rambursată sau refinanțată în următoarele 12 luni.

Această situație expune bugetul la fluctuațiile dobânzilor. La licitația din 17 noiembrie, statul s-a împrumutat prin bonuri de trezorerie cu scadența de 364 de zile la un randament de 14,09% anual.

În consecință, potrivit datelor prezentate de Vicol, cheltuielile bugetare cu dobânzile vor crește de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru 2027. Este vorba despre o majorare de patru miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 91% în doar doi ani.

Economistul consideră că povara datoriei nu reprezintă doar o problemă pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile contractate pe termen scurt trebuie refinanțate frecvent, la dobânzile existente în momentul respectiv. Astfel, costurile se reflectă deja în cheltuielile anuale ale statului.

O altă problemă semnalată de Vicol este structura bugetului. Potrivit calculelor sale, după criza provocată de pandemie, ponderea cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale în veniturile bugetare a coborât de la 67% în 2020 la 61% în 2021. După criza energetică din 2022, indicatorul a urcat de la aproximativ 60% la 66% și s-a menținut la acest nivel.

În comparație cu statele europene, Moldova are una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale și salariale raportate la veniturile publice. Economistul susține că doar Polonia depășește acest nivel în Uniunea Europeană, în timp ce România se situează la un nivel similar. În Serbia, Albania și Muntenegru, indicatorul este de aproximativ 56–57%.

Vicol precizează însă că problema nu este neapărat dimensiunea cheltuielilor sociale, ci nivelul redus al veniturilor colectate de stat. Salariile și prestațiile sociale reprezintă în Republica Moldova aproximativ 23,5% din PIB, sub media Uniunii Europene, de 26,7%. În schimb, veniturile bugetare constituie doar 35,5% din PIB, comparativ cu 46,3% în UE.

Prin urmare, statul moldovean cheltuiește proporțional mai puțin din PIB pentru aceste necesități decât media europeană, dar alocă o parte mult mai mare din veniturile pe care reușește să le colecteze.

Economistul avertizează și asupra riscului ca deficitul bugetar să fie redus prin neexecutarea investițiilor publice. O asemenea ajustare ar putea îmbunătăți indicatorii pe termen scurt, dar ar afecta creșterea economică și capacitatea statului de a încasa venituri în anii următori.

În opinia sa, măsurile de sprijin adoptate în timpul crizelor au fost necesare, inclusiv compensațiile la energie, majorările pensiilor și salariilor și ajutoarele pentru familiile vulnerabile. Problema este că unele cheltuieli au devenit permanente, deși finanțarea lor continuă să depindă de împrumuturi.

Vicol consideră că promisiunile unor majorări suplimentare de salarii și pensii trebuie analizate în raport cu posibilitățile reale ale bugetului, deoarece finanțarea lor prin împrumuturi ar putea genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Economistul apreciază drept un semnal pozitiv faptul că proiectul bugetului pentru 2027 prevede reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale la 63 de lei din fiecare 100 de lei încasați, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar la aproximativ 4,8% din PIB.