BNM majorează contribuțiile băncilor: aproape 117 milioane lei pentru stabilitatea sistemului financiar

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat cuantumul contribuțiilor pe care băncile licențiate le vor plăti în anul 2026 la fondul de rezoluție bancară, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 74/2020 privind modul de calcul și de plată a acestor contribuții.

Potrivit BNM, suma totală stabilită pentru întregul sistem bancar este de 116,98 milioane lei. Calculul s-a bazat pe nivelul-țintă de 3% din suma depozitelor garantate, pe coeficientul de ajustare a creșterii volumului depozitelor și pe multiplicatorii de risc specifici fiecărei bănci.

Băncile din Republica Moldova achită contribuții la fondul de rezoluție din anul 2020. Nivelul-țintă de 3% din suma totală a depozitelor garantate, stabilit prin Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, a fost atins pentru prima dată la 31 decembrie 2024.

Banca Națională reexaminează anual acest nivel-țintă, ținând cont de valoarea totală a depozitelor garantate din sistemul bancar la finele primului semestru al anului precedent.

Pentru anul 2026, noul nivel-țintă, calculat la 30 iunie 2025, este de 1,402 miliarde lei, în creștere considerabilă față de cel din anul anterior. Această majorare este determinată, în principal, de dublarea plafonului de garantare a depozitelor – de la 100.000 lei la 200.000 lei, conform Legii nr. 160/2023 privind garantarea depozitelor în bănci.

Fondul de rezoluție bancară are rolul de a asigura intervenția eficientă a Băncii Naționale în cazurile de dificultăți majore în sectorul bancar, pentru a proteja deponenții și stabilitatea financiară a țării.

La data de 30 iunie 2025, resursele fondului însumau 880,9 milioane lei, sumă care include contribuțiile plătite de bănci și veniturile obținute din investirea fondurilor acumulate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salvare #depozite #criză #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.