Robinetul cu țiței s-a închis! Serbia, la un pas de colaps energetic după sancțiunile SUA

25 Oct. 2025, 10:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2025, 10:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sancțiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse NIS, controlată de Gazprom Neft, au blocat livrarea unui transport crucial de țiței către Serbia, punând în pericol funcționarea unicei rafinării a țării, situată la Pancevo, relatează Reuters.

Potrivit surselor din industrie, Serbia mai are doar câteva zile până la epuizarea stocurilor de țiței, iar rafinăria – care produce cea mai mare parte a benzinei, motorinei și a combustibilului pentru avioane – ar putea fi nevoită să își suspende activitatea.

Problemele au început pe 9 octombrie, când perioada de grație pentru sancțiunile americane impuse companiei NIS a expirat. În aceeași zi, tancul petrolier „Maran Helios”, care transporta un milion de barili de țiței kazah (KEBCO), a ajuns în portul Omišalj, Croația, însă încărcătura nu a mai fost livrată Serbiei.
Operatorul conductei croate Janaf a confirmat că ultimele livrări de petrol către NIS au fost efectuate pe 8 octombrie, iar după această dată fluxul a fost complet suspendat.

Datele maritime arată că vasul a rămas două săptămâni în apele croate înainte de a descărca marfa marți, însă destinația finală a țițeiului nu este cunoscută. Sursele citate de Reuters sugerează că petrolul ar putea fi stocat local sau redirecționat către alt cumpărător.

Cantitatea de țiței blocată ar fi fost suficientă pentru a menține rafinăria de la Pancevo în funcțiune timp de circa 10 zile, conform estimărilor Reuters.
Deși președintele Aleksandar Vučić a declarat că „nu va exista o criză energetică și nu vor fi lipsuri de produse petroliere”, specialiștii avertizează că rezervele actuale ale Serbiei, aproape pline în prezent, se vor epuiza treptat, iar țara va deveni tot mai dependentă de rute alternative.

Vučić avertizase încă din 9 octombrie că, fără noi livrări, rafinăria nu va putea funcționa după 1 noiembrie. Totuși, el a dat asigurări că depozitele sunt pline și că există stocuri suficiente până la sfârșitul anului.

„Pentru mine nu există dubii: rafinăria trebuie să funcționeze, iar benzinăriile trebuie să rămână deschise”, a declarat pentru Reuters Nadežda Kokotović, fosta șefă a biroului NIS pe lângă Uniunea Europeană.

Criza de aprovizionare vine într-un moment sensibil pentru Belgrad, care încearcă să echilibreze relațiile dintre Occident și Rusia, menținând totodată un nivel ridicat de dependență energetică de Gazprom Neft, principalul furnizor de țiței și acționar majoritar în NIS.

Dacă situația nu se deblochează în următoarele zile, Serbia ar putea fi forțată să își suspende producția de carburanți pentru prima dată în ultimii ani, o lovitură semnificativă pentru economia națională și pentru stabilitatea energetică a Balcanilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.