BNM promovează gestionarea inteligentă a bugetului personal prin sesiuni de mentorat, în cadrul Global Money Week 2026

Săptămâna Internațională a Educației Financiare (Global Money Week), seria de evenimente organizate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în perioada 16–22 martie 2026, a continuat astăzi cu sesiuni de mentorat dedicate elevilor și studenților susținute de experta în educație financiară din România, doamna Irina Chițu.

Sesiunile s-au desfășurat sub genericul „Bugetul personal în viața reală: cum îți gestionezi banii inteligent”, oferind participanților instrumente practice pentru înțelegerea și organizarea finanțelor personale, în contextul transformărilor continue ale mediului economic.

În cadrul atelierelor, tinerii au aflat cum să elaboreze un buget personal simplu și eficient, să își analizeze veniturile și cheltuielile, precum și să identifice soluții pentru utilizarea responsabilă a resurselor financiare. Discuțiile au vizat metode concrete de optimizare a bugetului, de la reducerea cheltuielilor și renegocierea unor costuri, până la economisirea orientată spre atingerea obiectivelor personale.

„Bugetul este primul instrument pentru finanțele noastre personale. Este ca o hartă care ne arată unde suntem și cum ne gestionăm resursele. Nu este nevoie de instrumente complicate. Uneori sunt suficiente doar un creion și o foaie de hârtie”, a subliniat Irina Chițu. Experta în educație financiară a evidențiat importanța formării timpurii a unor obiceiuri financiare sănătoase și a luării unor decizii responsabile în viața cotidiană.

În cadrul sesiunilor, a fost prezentat un model practic de gestionare a bugetului personal, bazat pe principiul „plătește-te pe tine primul”, subliniind rolul economisirii automate și al stabilirii unor obiective financiare clare. „Ideal este să începem cu economiile. Dacă lăsăm economisirea la final, de cele mai multe ori nu mai rămâne nimic. De aceea, este important să automatizăm acest proces și să ne stabilim din timp obiective indiferent dacă acestea vizează un fond de urgență, educația sau planuri pe termen lung”, a explicat mentorul în educație financiară.

Doamna Irina Chițu a evidențiat, de asemenea, necesitatea structurării bugetului pe categorii: economii, nevoi și dorințe, precum și importanța unei imagini de ansamblu asupra veniturilor și cheltuielilor anuale. Prin exemple concrete, s-a demonstrat cum cheltuielile mici, dar recurente, pot avea un impact semnificativ asupra bugetului, încurajând participanții să identifice „zonele de scurgere” ale banilor și să adopte decizii financiare mai conștiente. Participanții au fost încurajați, la rândul lor, să își împărtășească experiențele și să adreseze întrebări, dialogul deschis contribuind la crearea unui mediu de învățare activ și motivant.

În cadrul Global Money Week, experta participă la evenimentele organizate de BNM, fiind și una dintre invitatele speciale ale platformei „FinanciarELE – comunitatea de leadership feminin”, organizată la 17 martie 2026. Evenimentul a reunit aproape 200 de elevi și studenți, iar discuțiile au evidențiat rolul educației financiare în dezvoltarea personală și importanța leadershipului feminin. Activitățile din Săptămâna Internațională a Educației Financiare se vor încheia pe 22 martie 2026, cu vizite ghidate la sala de expoziții a BNM, organizate în weekend și deschise publicului larg interesat să descopere lumea banilor.

Săptămâna Internațională a Educației Financiare reprezintă o inițiativă globală la care participă 176 de țări, inclusiv Republica Moldova, având ca obiectiv dezvoltarea competențelor financiare și formarea unor comportamente responsabile în gestionarea banilor. În Moldova, coordonatorul național al inițiativei este Banca Națională a Moldovei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.