BNM ține dobânda pe loc la 5%, dar inflația bate la ușă

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să mențină rata de bază la nivelul de 5%, în contextul evoluțiilor macroeconomice interne și al incertitudinilor de pe piețele internaționale, potrivit deciziei adoptate de Comitetul executiv.

Inflația anuală a ajuns la 5,06%, în creștere cu 0,22 puncte procentuale față de luna precedentă, situându-se în proximitatea țintei pe termen mediu de 5%. BNM menționează că măsurile de politică monetară adoptate pe parcursul anului 2025, precum și condițiile de pe piața monetară, au contribuit la reducerea ratelor dobânzilor la produsele bancare în luna februarie 2026.

Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi în lei a constituit 4,99%, iar cea la creditele noi – 8,95%, în scădere cu 0,11 și, respectiv, 0,22 puncte procentuale față de ianuarie.

Menținerea ratei de bază are drept scop evaluarea impactului deciziilor anterioare asupra economiei și asigurarea stabilității prețurilor pe termen lung. Totodată, BNM a decis să păstreze neschimbate și ratele dobânzilor la creditele și depozitele overnight.

Decizia vine într-un context internațional marcat de tensiuni, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz, care au dus la creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale și sporesc riscurile de scumpiri la nivel global.

BNM precizează că va continua să monitorizeze atent evoluțiile economice interne și externe, precum și riscurile asociate inflației, și nu exclude intervenții suplimentare, în funcție de dinamica acestora.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

BNM ține dobânda pe loc la 5%, dar inflația bate la ușă

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne