Bomba din contractul cu Gazprom. Moldovenii riscă să acopere datoria 1,5 miliarde de lei de la Moldovagaz

Experții susțin că datoria la gaz pe care o solicită Gazprom de la Moldovagaz poate fi un precedent periculos în cazul în care Guvernul va decide alocarea banilor din bugetul de stat pentru acoperirea creanței. În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Este în primul rând o criză generată de proasta administrare a procesului. Să mergi la Moscova, să îți asum în numele Guvernului că va fi achitat consumul curent pe 22.11.21, apoi să vii acasă și să aștepți poate rușii vor uita de bani, este peste limitele raționalului. Soluția cea mai bună era o scrisoare de Garanție din partea Guvernului către Moldova Gaz, prin care se specifica clar. Devierile tarifare vor fi acoperite prin majorări ulterioare, de specificat până când, iar în caz contrar vor fi acoperite din banii publici. Această scrisoare era suficientă pentru MoldovaGaz să se împrumute din piață și să achite factura către Gazprom”, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, s-a tras mâța de coadă și acum există riscul că va trebui să alocăm bani publici, adică banii noștri, pentru a acoperi eroarea descrisă în p.1. Recomand PM, Natalia Gavriliță înainte de a se aventura în acest proces să se consulte cu fost PM Iurie Leancă. El tot din porniri nobile a acționat în 2014.

Nu e etic și moral, ca din banii oamenilor sărmani de la sate, care îngheață de frig și se încălzesc cu vreascuri, să fie plătită căldura celor de la orașe. Ori căldură centralizată și încălzire cu gaz natural în cea mai mare partea are populația din orașe. Repet e imoral”, a punctat Ioniță.

La rândul său, Ștefan Gligor de la Partidul Schimbării afirmă că „Ieri, Andrei Spînu ne spunea că nu cunoaște conținutul notificării înaintate de Gazprom, că va face cunoștință și va reveni suplimentar. (…) Cu certitudine știa. Conform Protocolului semnat de Spînu în numele Republicii Moldova pe 29 octombrie, prin p. 8 acesta și-a asumat obligația prin intermediul Comisiei cu privire la situația excepțională în domeniul energetic – să aloce sumele suplimentare (diferența) necesare pentru achitarea gazelor consumate de malul drept în lunile octombrie-noiembrie 2021”.

Gligor se întreabă, în această situație cât de incompetent sau iresponsabil trebuie să fii, încât să-ți asumi o astfel de obligație, să nu o onorezi și nici să nu explici propriilor cetățeni că statul și-a asumat obligația să achite diferența??

O soluție pentru acoperirea datoriei Moldovagaz ar fi un credit bancar, însă bilanțul negativ al companiei nu-i permite acest lucru.

Mariana Durleșteanu fosta ministră de Finanțe spune că „bilanțul SA Moldovagaz, arată urât la partea de pasive, cu datorii mari. Este clar că Moldovagaz avea probleme de lichiditate cu un „cash gap” major. Sper, nu v-ați asumat ca aceste datorii să fie achitate de Guvern, adică din taxele și impozitele cetățenilor Republicii Moldova? În caz contrar, pășiți, domnule Spînu, pe un câmp minat cu consecințe foarte neplăcute pe viitor”, a comentat fosta ministră de Finanțe.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Boeing a raportat miercuri prima scădere a veniturilor trimestriale în şapte trimestre, dar producătorul de avioane american a depăşit aşteptările de pe Wall Street, care au fost reduse după ce o explozie a unui panou de uşă al unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, din ianuarie, a determinat producătorul de avioane să încetinească producţia celor mai vândute avioane ale sale, transmite agenția Reuters.

După publicarea raportului, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat pentru CNBC că o înţelegere pentru achiziţionarea furnizorului său cheie Spirit AeroSystems este mai mult decât probabilă în al doilea trimestru.

Cei doi producători au confirmat discuţiile, deşi preţurile rămân o provocare în afacerea complexă.

Boeing a spus că cheltuielile de numerar din primul trimestru, o măsură atent urmărită de investitori, au fost de 3,93 miliarde de dolari, mai bune decât aşteptările medii ale analiştilor cu privire la un consum de numerar de 4,49 miliarde de dolari.

În martie, Boeing a indicat că va folosi între 4 şi 4,5 miliarde de dolari din cauza unei crize produse ca urmare a accidentului din 5 ianuarie, care a implicat un avion cu reacţie 737 MAX 9 aproape nou.

“Ei bine, ar fi putut fi mai rău. În timp ce pierderea şi ieşirea de numerar nu sunt atât de grave pe cât se temea, compania se confruntă în mod clar cu unele provocări serioase în divizia de avioane comerciale, care vor necesita ceva reparaţii”, a spus analistul Vertical Research Partners, Robert Stallard, într-o notă.

De la accidentul din 5 ianuarie, pe un avion operat de Alaska Airlines, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) a impus un plafon pentru producţia avioanelor Boeing 737 MAX, care se vând puternic.

FAA a mai spus Boeing să dezvolte un plan cuprinzător pentru a aborda ”problemele sistemice de control al calităţii”.

Înainte de raport, Calhoun, care va demisiona la sfârşitul anului, a spus într-o scrisoare către angajaţi că Boeing se află ”într-un moment dificil”, încetinind sistemul pentru a îmbunătăţi calitatea şi siguranţa.

“Livrările mai mici pot fi dificile pentru clienţii noştri şi pentru finanţele noastre. Dar siguranţa şi calitatea trebuie şi vor fi mai presus de orice altceva”, a adăugat el.

Veniturile trimestriale au fost de 16,57 miliarde dolari, în scădere faţă de 17,92 miliarde dolari cu un an mai devreme, dar depăşind aşteptările de 16,23 miliarde dolari.

Deşi Boeing nu a numit un succesor, Calhoun a declarat pentru CNBC că crede că şefa diviziei de avioane comerciale, Stephanie Pope, are potenţialul de a conduce compania.

Reuters a relatat în această lună că producţia de avioane 737 MAX a Boeing a scăzut puternic, deoarece autorităţile de reglementare din SUA au intensificat verificările din fabrică.

Analiştii au avertizat că ritmul lent al livrărilor ar putea întârzia obiectivele financiare şi de producţie ale Boeing.

Directorul financiar al Boeing a declarat luna trecută că compania are nevoie de mai mult timp pentru a atinge obiectivul stabilit în 2022 pentru un flux de numerar anual de aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 sau 2026. Acest obiectiv este considerat cheie, deoarece Boeing lucrează pentru a-şi accelera recuperarea dintr-o criză anterioară, după ce două avioane MAX s-au prăbuşit în 2018 şi 2019.

Compania se aşteaptă, de asemenea, la o creştere mai lentă a ratei de producţie şi a livrărilor de avioane cu fuselaj larg 787, din cauza lipsei furnizorilor ”pentru câteva piese cheie”, a arătat luni un memoriu.

Cu toate acestea, cu producţia limitată la Boeing şi la rivalul său Airbus, cererea rămâne puternică, deşi producătorul european de avioane şi-a crescut avantajul pe piaţa avioanelor cu fuselaj îngust, în primul trimestru.

Calhoun a spus că Boeing şi-ar fi ”livrat în mare măsură” inventarul de avioane 737 şi 787 până la sfârşitul anului, aducând banii atât de necesari. El a adăugat că afacerea sa de apărare, care a pierdut bani în ultimele trimestre, ”va progresa către niveluri istorice de performanţă”.

Marjele operaţionale ale afacerii de apărare a Boeing au revenit la 2,2% în trimestrul analizat, de la o valoare negativă de 3,2% în urmă cu un an, deşi a pierdut în continuare 222 de milioane de dolari pe anumite programe de dezvoltare cu preţ fix.

Boeing a livrat 67 de avioane 737 în trimestrul încheiat în martie, în scădere cu 41% faţă de anul trecut.

Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a numerarului la livrarea aeronavei.

În combinaţie cu compensaţiile pe care Boeing a trebuit să plătească companiilor aeriene pentru blocarea temporară la sol a aeronavelor MAX 9, marjele afacerii sale cu avioane comerciale s-au deteriorat la minus 24,6% de la minus 9,2%.

Pierderea totală ajustată pe acţiune s-a redus la 1,13 USD, depăşind aşteptările, privind o pierdere pe acţiune de 1,76 USD, conform datelor LSEG.