Bomba din contractul cu Gazprom. Moldovenii riscă să acopere datoria 1,5 miliarde de lei de la Moldovagaz

23 Nov. 2021, 15:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2021, 15:15 // Actual //  bani.md

Experții susțin că datoria la gaz pe care o solicită Gazprom de la Moldovagaz poate fi un precedent periculos în cazul în care Guvernul va decide alocarea banilor din bugetul de stat pentru acoperirea creanței. În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Este în primul rând o criză generată de proasta administrare a procesului. Să mergi la Moscova, să îți asum în numele Guvernului că va fi achitat consumul curent pe 22.11.21, apoi să vii acasă și să aștepți poate rușii vor uita de bani, este peste limitele raționalului. Soluția cea mai bună era o scrisoare de Garanție din partea Guvernului către Moldova Gaz, prin care se specifica clar. Devierile tarifare vor fi acoperite prin majorări ulterioare, de specificat până când, iar în caz contrar vor fi acoperite din banii publici. Această scrisoare era suficientă pentru MoldovaGaz să se împrumute din piață și să achite factura către Gazprom”, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, s-a tras mâța de coadă și acum există riscul că va trebui să alocăm bani publici, adică banii noștri, pentru a acoperi eroarea descrisă în p.1. Recomand PM, Natalia Gavriliță înainte de a se aventura în acest proces să se consulte cu fost PM Iurie Leancă. El tot din porniri nobile a acționat în 2014.

Nu e etic și moral, ca din banii oamenilor sărmani de la sate, care îngheață de frig și se încălzesc cu vreascuri, să fie plătită căldura celor de la orașe. Ori căldură centralizată și încălzire cu gaz natural în cea mai mare partea are populația din orașe. Repet e imoral”, a punctat Ioniță.

La rândul său, Ștefan Gligor de la Partidul Schimbării afirmă că „Ieri, Andrei Spînu ne spunea că nu cunoaște conținutul notificării înaintate de Gazprom, că va face cunoștință și va reveni suplimentar. (…) Cu certitudine știa. Conform Protocolului semnat de Spînu în numele Republicii Moldova pe 29 octombrie, prin p. 8 acesta și-a asumat obligația prin intermediul Comisiei cu privire la situația excepțională în domeniul energetic –  să aloce sumele suplimentare (diferența) necesare pentru achitarea gazelor consumate de malul drept în lunile octombrie-noiembrie 2021”.

Gligor se întreabă, în această situație cât de incompetent sau iresponsabil trebuie să fii, încât să-ți asumi o astfel de obligație, să nu o onorezi și nici să nu explici propriilor cetățeni că statul și-a asumat obligația să achite diferența??

O soluție pentru acoperirea datoriei Moldovagaz ar fi un credit bancar, însă bilanțul negativ al companiei nu-i permite acest lucru.

Mariana Durleșteanu fosta ministră de Finanțe spune că „bilanțul SA Moldovagaz, arată urât la partea de  pasive, cu datorii mari. Este clar că Moldovagaz avea probleme de lichiditate cu un „cash gap” major. Sper, nu v-ați asumat ca aceste datorii să fie achitate de Guvern, adică din taxele și impozitele cetățenilor Republicii Moldova? În caz contrar, pășiți, domnule Spînu, pe un câmp minat cu consecințe foarte neplăcute pe viitor”, a comentat fosta ministră de Finanțe.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.