Bombă pe piața gazelor! Energocom a ratat gazul ieftin și cere acum majorarea tarifelor

Compania de stat Energocom este acuzată că nu a profitat de perioada în care gazele naturale se tranzacționau la cele mai mici prețuri și a ratat momentul optim pentru achizițiile destinate sezonului rece 2026–2027. Potrivit experților din domeniul energetic, dacă achizițiile ar fi fost realizate în iunie 2026, când prețul pe piață cobora până la aproximativ 40 euro/MWh, tariful solicitat de companie putea fi cu circa 30% mai mic, iar economia s-ar fi ridicat la 27,6 milioane de euro.

Experții susțin piața gazelor naturale a rămas volatilă, însă cotațiile s-au situat în intervalul 40–55 euro/MWh. Cu toate acestea, calculul prezentat de Energocom către ANRE pentru majorarea tarifului a fost realizat pornind de la prețul maxim de 55 euro/MWh, nu de la nivelurile minime înregistrate în luna iunie. Autorii concluzionează că acest lucru indică „ratarea timpului potrivit pentru achiziții” pentru sezonul rece 2026–2027.

Mențioăm că, în 2025, experți din sectorul energetic, inclusiv cei de la WatchDog.MD, criticau Moldovagaz pentru că nu a procurat și nu a stocat gaze naturale din timp, iar Energocom a fost prezentată drept compania care a intervenit pentru a asigura cea mai mare parte a necesarului Republicii Moldova.

Acum însă, criticile sunt îndreptate chiar spre Energocom. Potrivit specialiștilor din sectorul energetic, societatea justifică solicitarea de majorare a tarifului prin lipsa resurselor financiare necesare achiziției gazelor pentru sezonul 2026–2027. Experții contestă însă această explicație și argumentează că diminuarea volumelor de vânzare, ca efect al liberalizării pieței, ar fi trebuit să lase companiei resurse financiare disponibile.

Totodată, specialiștii susțin că nu este clară strategia de achiziție a gazelor or, nu este precizat dacă acestea vor fi cumpărate prin contracte futures, la prețuri indexate la bursă, sau prin stocare în depozite, ceea ce ar implica costuri suplimentare de transport și înmagazinare. Autorii afirmă că lipsește o strategie transparentă privind modul de constituire a stocurilor pentru iarna viitoare.

Experții spun că Energocom a calculat noul tarif doar pentru lunile rămase din perioada de reglementare, deși ANRE aprobă un tarif mediu anual. În opinia autorilor, această abordare ar conduce la un tarif mai ridicat decât ar rezulta din aplicarea metodologiei pe întregul an de reglementare.

În datat de 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.