Breșe la vamă? Tofan admite că Moldova încă exportă țigări ilegale

04 Sept. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne o sursă importantă de țigări de contrabandă pentru piața din România, chiar dacă ponderea produselor provenite de peste Prut este în scădere. Premierul Vasile Tofan susține că problema persistă și că autoritățile trebuie să concentreze eforturile în special pe combaterea exportului ilegal de produse din tutun.

Întrebat de ce Republica Moldova continuă să se regăsească printre principalele surse ale țigărilor de contrabandă din România și unde sunt breșele, premierul a declarat că situația s-a îmbunătățit, dar fenomenul nu a fost eliminat.

„De fapt, lucrurile se îmbunătățesc. Înainte de a veni cu politica fiscală nouă m-am întâlnit cu marii jucători. Ponderea țigărilor ilegale pe piața din Moldova este de 7% și este cea mai mică din regiune”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a comparat situația din Republica Moldova cu cea din România, unde, potrivit afirmațiilor sale, ponderea țigărilor ilegale este mult mai mare.

„Într-adevăr, Moldova rămâne un exportator de țigări ilegale. Ponderea asta scade, dar rămâne o problemă”, a recunoscut șeful Guvernului.

Tofan a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv cu directorul Serviciului Vamal și că instituția urmează să intensifice acțiunile de combatere a contrabandei.

„Noi trebuie să luptăm cu asta. Evident, atât timp cât la noi accizele vor fi mai mici și prețurile vor fi mai mici, presiunea asta va fi totdeauna acolo. Dar trebuie să luptăm și Moldova trebuie să nu mai fie un exportator de țigări ilegale”, a spus premierul.

Potrivit lui, partea pozitivă este că pe piața internă ponderea țigărilor ilegale a coborât la aproximativ 7%, față de nivelurile mult mai ridicate din anii precedenți.

„Înseamnă că autoritățile își fac bine treaba. Trebuie să luptăm doar la export”, a mai declarat Vasile Tofan.

Declarațiile premierului vin în contextul în care ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026.

Potrivit datelor Novel Research, produsele provenite din Republica Moldova au reprezentat 10,2% din țigările identificate pe piața neagră românească, în scădere cu 4,9 puncte procentuale față de măsurarea precedentă.

Republica Moldova se află astfel în urma altor surse importante. Produsele provenite din Duty Free au o pondere de 29,7%, iar cele din Bulgaria reprezintă 26,9%. Țigările cu origine necunoscută au depășit, la rândul lor, pragul de 20%.

Scăderea ponderii produselor provenite din Republica Moldova are loc într-un moment în care piața neagră a țigaretelor din România a crescut puternic. În iulie, aceasta a ajuns la aproape 14% din consumul total, față de 10,5% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în nord-vestul României, unde piața neagră a urcat la 17,4%, și în București, unde a ajuns la 17,5%. Cea mai mare pondere a comerțului ilegal se înregistrează însă în sud, cu 19,5% din consum, urmat de nord-est, cu 18,8%.

Reprezentanții industriei estimează că, la un nivel analizat al pieței negre de 13,9%, pierderile pentru bugetul României s-ar ridica la aproximativ 700 de milioane de euro.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.