Bugetul Rusiei 2025: Războiul primește aproape de 14 trilioane de ruble, în timp ce spitalele sunt ignorate

21 Nov. 2024, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 13:22 // Actual //  Ursu Victor

Duma de Stat a Rusiei a adoptat în a treia lectură bugetul federal pentru anii 2025-2027, care prevede cheltuieli record pentru întreținerea armatei. Potrivit documentului, în 2025, autoritățile ruse intenționează să cheltuiască 13,5 trilioane de ruble pentru război și încă 3,5 trilioane de ruble pentru forțele de securitate.

Astfel, în 2025, aproximativ 40% din totalul cheltuielilor bugetului vor fi alocate pentru apărare și securitatea națională, sumă mai mare decât cheltuielile combinate pentru sănătate, politică socială și educație.

Cheltuielile sociale, inclusiv pensiile și diversele ajutoare, vor constitui aproximativ 6,5 trilioane de ruble, iar pentru sănătate sunt alocați aproximativ 1,8 trilioane de ruble, de două ori mai puțin decât pentru întreținerea forțelor de securitate.

Cheltuielile pentru întreținerea președintelui Vladimir Putin și a administrației sale în 2025 vor ajunge la aproape 31 miliarde de ruble, cu o creștere de 25,5% față de anul 2024.

În următorii doi ani, sunt prevăzute cheltuieli mari și pentru armată: în 2026 se vor aloca 12,8 trilioane de ruble, iar în 2027, 13,1 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.