Cadou nesperat pentru Putin! Trump oprește sancțiunile care urmau să lovească petrolul rusesc

Președintele american Donald Trump a decis să suspende aplicarea unui nou pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei, inclusiv taxele vamale punitive pentru statele care cumpără petrol și gaze rusești. Decizia, luată cu doar două zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, a fost justificată de Casa Albă prin interesele naționale ale Statelor Unite, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea prețurilor la energie, relatează Reuters.

Ordinul executiv, semnat vineri, 16 octombrie, suspendă aplicarea unor măsuri prevăzute de legea „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, promulgată chiar de Trump la 18 septembrie. Legislația fusese concepută pentru a intensifica presiunea economică asupra Moscovei și a limita veniturile utilizate de Rusia pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

Noile prevederi vizau inclusiv majorarea cu 500% a taxelor vamale pentru mărfurile provenite din Rusia și introducerea unor tarife suplimentare de 100% pentru produsele importate în SUA din cele cinci state care cumpără cele mai mari cantități de petrol și gaze rusești. Aceleași penalități urmau să fie aplicate și principalelor țări implicate în facilitarea eludării sancțiunilor petroliere.

În documentul publicat de Casa Albă, Trump precizează că a informat Congresul despre decizia sa, invocând o prevedere a legii care îi permite președintelui să suspende sancțiunile atunci când consideră că acest lucru servește intereselor americane.

„Am transmis Congresului o certificare potrivit căreia acordarea unei asemenea derogări în acest moment este în interesul național al Statelor Unite”, se arată în ordinul prezidențial.

Suspendarea va rămâne în vigoare până când Trump sau oficialii competenți ai administrației vor decide că sunt necesare alte măsuri. Decizia nu elimină automat sancțiunile americane deja existente împotriva Rusiei, ci blochează aplicarea noilor restricții prevăzute de lege.

Măsura vine într-un moment sensibil pentru economia americană, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare de la mijlocul mandatului, în care republicanii încearcă să-și mențină controlul asupra Congresului.

Potrivit analiștilor citați de Reuters, introducerea unor sancțiuni comerciale atât de dure ar fi putut provoca noi scumpiri ale petrolului, într-o perioadă în care prețurile carburanților sunt deja afectate de războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

China și India, doi dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, și-au exprimat anterior îngrijorarea față de noile măsuri americane. Beijingul a criticat aplicarea extraterritorială a sancțiunilor, iar New Delhi a avertizat că tarifele suplimentare ar putea afecta relațiile comerciale bilaterale.

Decizia lui Trump a provocat reacții dure în Congres. Congresmanul democrat Don Beyer l-a acuzat pe președintele american că face concesii liderului rus Vladimir Putin și subminează obiectivele legislației adoptate pentru sancționarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Beyer a declarat că gestul administrației americane reprezintă o nouă cedare în fața Moscovei și o încălcare a intenției Congresului de a intensifica presiunea asupra Rusiei.

Criticile vin după ce administrația Trump a încheiat recent și un acord privind motorina rusească. În baza înțelegerii, Washingtonul a acceptat relaxarea unor sancțiuni asupra exporturilor rusești, în schimbul livrării de motorină pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților.

Acordul a provocat nemulțumiri inclusiv în rândul republicanilor. Un grup de 12 senatori americani, dintre care șase republicani, a cerut administrației să renunțe la înțelegere, argumentând că veniturile suplimentare din exporturile energetice ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

La Moscova, decizia a fost salutată de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică internațională.

Acesta a calificat suspendarea sancțiunilor drept „un moment cu adevărat istoric”, susținând că aplicarea legislației ar fi putut bloca practic întreaga cooperare economică dintre Rusia și Statele Unite.

Prin suspendarea noilor restricții, administrația Trump evită, cel puțin temporar, o confruntare comercială cu principalii cumpărători de energie rusească. Totodată, măsura reduce presiunea economică suplimentară pe care Washingtonul intenționa să o exercite asupra Moscovei prin intermediul comerțului internațional cu petrol și gaze.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele 157 de milioane de euro anunțate recent de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova nu reprezintă bani suplimentari sau un nou ajutor financiar, ci o tranșă din pachetul de aproximativ 1,9 miliarde de euro convenit anterior cu Bruxellesul, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4, care susține că suma este deja inclusă în bugetul de stat pentru acoperirea deficitului și va trebui rambursată, împreună cu dobânzile aferente.

Potrivit parlamentarului, autoritățile cunoșteau despre această finanțare încă de la aprobarea bugetului pentru anul 2026, când au inclus suma respectivă în calculele privind acoperirea deficitului bugetar. Astfel, susține Chicu, prezentarea tranșei drept o nouă alocare financiară din partea Bruxellesului creează o impresie greșită despre sprijinul european.

„Acești 157 de milioane de euro sunt, de fapt, un împrumut acordat Republicii Moldova pentru finanțarea deficitului bugetar. Iar pentru împrumuturi trebuie plătite dobânzi”, a declarat deputatul.

Chicu atrage atenția că fondurile împrumutate de stat nu pot fi confundate cu asistența nerambursabilă, întrucât acestea majorează obligațiile financiare ale Republicii Moldova și vor trebui restituite în anii următori.

Parlamentarul a ridicat semne de întrebare și în privința componentei nerambursabile din pachetul european. Potrivit acestuia, granturile nu sunt transferate direct în bugetul de stat, ci sunt administrate prin intermediul Comisiei Europene și al Delegației UE, fiind direcționate către diferite proiecte.

În acest context, deputatul solicită mai multă transparență privind destinația banilor, proiectele finanțate și beneficiarii finali ai granturilor europene. Chicu susține că autoritățile nu au oferit suficiente explicații despre modul în care sunt distribuite aceste resurse.

Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunțat deblocarea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Planului de creștere economică. Potrivit Bruxellesului, plata a fost aprobată după evaluarea pozitivă a implementării a 18 reforme în domenii precum economia, energia, piața muncii și buna guvernare. Este a treia tranșă din acest mecanism, iar valoarea totală a finanțărilor puse la dispoziția Republicii Moldova a ajuns la 661 de milioane de euro.

Facilitatea de reformă și creștere pentru Republica Moldova, aprobată de instituțiile europene în martie 2025, prevede pentru perioada 2025–2027 o finanțare de până la 1,885 miliarde de euro. Din această sumă, până la 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi în condiții avantajoase, iar 385 de milioane de euro constituie sprijin financiar nerambursabil. Alte 135 de milioane de euro sunt alocate garantării împrumuturilor, ceea ce ridică sprijinul nerambursabil total prevăzut de mecanism la 520 de milioane de euro.