Scandalul zahărului! Guvernul riscă să alunge ultimii mari investitori din sector

17 Oct. 2026, 10:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 10:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Industria zahărului din Republica Moldova riscă să piardă investitorii străini, iar consumatorii s-ar putea trezi cu prețuri mai mari cu cel puțin 11%, dacă autoritățile vor majora TVA pentru acest produs, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a ptara de la N4, care susține că modificările fiscale, combinate cu presiunea importurilor, ar putea lovi puternic producătorii autohtoni și agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr.

Parlamentarul afirmă că sectorul zahărului se confruntă deja cu o concurență puternică din partea importurilor din Serbia, Belarus și alte state, iar majorarea fiscalității ar putea reduce și mai mult competitivitatea fabricilor locale.

„Practic, piața zahărului din Republica Moldova este acaparată. În loc să-i protejăm pe acești producători, de care depind și agricultorii care cultivă sfeclă, noi majorăm TVA. Asta va ucide industria”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit deputatului, situația este atât de gravă încât unul dintre investitorii străini ar fi avertizat autoritățile că ar putea renunța la afacerile din Republica Moldova dacă modificările fiscale vor fi adoptate.

„Am prezentat argumente și chiar poziția investitorului polonez, care a spus că, dacă veți adopta această măsură, vom pleca de pe piață. Și următorul va pleca”, a afirmat parlamentarul.

Chicu susține că un scenariu similar ar putea fi luat în calcul și de investitorul german prezent pe piața zahărului, ceea ce ar pune în pericol nu doar activitatea fabricilor, ci și întregul lanț economic construit în jurul cultivării și procesării sfeclei de zahăr.

În Republica Moldova activează doi producători importanți de zahăr, Südzucker Moldova și Moldova Zahăr. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării într-un proiect privind reglementarea importurilor, cei doi dețin aproximativ 65% și, respectiv, 35% din producția internă. Capacitatea cumulată de procesare este estimată la circa 100.000 de tone de zahăr anual.

Consumul intern este estimat la 63.000–67.000 de tone pe an, ceea ce înseamnă că, în anii agricoli favorabili, fabricile moldovenești au capacitatea de a acoperi necesarul pieței. Totuși, seceta severă din 2024 a redus producția la numai 26.900 de tone, impunând importuri suplimentare.

Miza este cu atât mai mare cu cât grupul german Südzucker anunța în octombrie 2024 că investise peste 100 de milioane de euro în Republica Moldova și că intenționa să-și continue activitatea, în pofida dificultăților provocate de secetă.

În prezent, zahărul obținut din sfeclă beneficiază de o cotă redusă a TVA de 8%, potrivit informațiilor publicate de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2026. O eventuală trecere la cota standard de 20% ar reprezenta o majorare de 12 puncte procentuale și, în ipoteza transferării integrale a diferenței către consumator, ar putea determina o creștere a prețului final de aproximativ 11,1%, dacă prețul de bază rămâne neschimbat.

Deputatul pune însă la îndoială beneficiile pe care le-ar obține bugetul de stat din majorarea TVA, avertizând că eventualele venituri suplimentare ar putea fi umbrite de pierderile economice provocate de reducerea producției, închiderea fabricilor sau retragerea investitorilor. „Ce va câștiga bugetul dacă distrugi procesarea sfeclei de zahăr? (…) Nu ei sunt cei care suportă consecințele, ci economia, bugetul și cetățenii”, a declarat Chicu.

17 Oct. 2026, 10:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 10:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cele 157 de milioane de euro anunțate recent de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova nu reprezintă bani suplimentari sau un nou ajutor financiar, ci o tranșă din pachetul de aproximativ 1,9 miliarde de euro convenit anterior cu Bruxellesul, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4, care susține că suma este deja inclusă în bugetul de stat pentru acoperirea deficitului și va trebui rambursată, împreună cu dobânzile aferente.

Potrivit parlamentarului, autoritățile cunoșteau despre această finanțare încă de la aprobarea bugetului pentru anul 2026, când au inclus suma respectivă în calculele privind acoperirea deficitului bugetar. Astfel, susține Chicu, prezentarea tranșei drept o nouă alocare financiară din partea Bruxellesului creează o impresie greșită despre sprijinul european.

„Acești 157 de milioane de euro sunt, de fapt, un împrumut acordat Republicii Moldova pentru finanțarea deficitului bugetar. Iar pentru împrumuturi trebuie plătite dobânzi”, a declarat deputatul.

Chicu atrage atenția că fondurile împrumutate de stat nu pot fi confundate cu asistența nerambursabilă, întrucât acestea majorează obligațiile financiare ale Republicii Moldova și vor trebui restituite în anii următori.

Parlamentarul a ridicat semne de întrebare și în privința componentei nerambursabile din pachetul european. Potrivit acestuia, granturile nu sunt transferate direct în bugetul de stat, ci sunt administrate prin intermediul Comisiei Europene și al Delegației UE, fiind direcționate către diferite proiecte.

În acest context, deputatul solicită mai multă transparență privind destinația banilor, proiectele finanțate și beneficiarii finali ai granturilor europene. Chicu susține că autoritățile nu au oferit suficiente explicații despre modul în care sunt distribuite aceste resurse.

Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunțat deblocarea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Planului de creștere economică. Potrivit Bruxellesului, plata a fost aprobată după evaluarea pozitivă a implementării a 18 reforme în domenii precum economia, energia, piața muncii și buna guvernare. Este a treia tranșă din acest mecanism, iar valoarea totală a finanțărilor puse la dispoziția Republicii Moldova a ajuns la 661 de milioane de euro.

Facilitatea de reformă și creștere pentru Republica Moldova, aprobată de instituțiile europene în martie 2025, prevede pentru perioada 2025–2027 o finanțare de până la 1,885 miliarde de euro. Din această sumă, până la 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi în condiții avantajoase, iar 385 de milioane de euro constituie sprijin financiar nerambursabil. Alte 135 de milioane de euro sunt alocate garantării împrumuturilor, ceea ce ridică sprijinul nerambursabil total prevăzut de mecanism la 520 de milioane de euro.