Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

Potrivit FMF, examinând informația prezentată de Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari și Ion Poalelungi, Secretarul Comisiei responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres al FMF, Comitetul Executiv a hotărât unanim de „a lua act de prezentarea Comisiei (Secretariatului FMF) responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF” din 22 ianuarie curent, privind actele depuse de deputatul Radu Rebeja din 15 ianuarie și de „a nu admite pe Radu Rebeja de a candida la funcția de președinte al FMF”. La fel, s-a decis de a propune hotărârea dată a Comitetului Executiv spre aprobare Congresului al XIX-lea de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF care se va desfășura mâine, 22 ianuarie 2021.

Totodată, Comitetul Executiv a adoptat următoarele decizii importante:

Aprobarea Regulamentului FMF de clasificare a centrelor de pregătire a copiilor și juniorilor.
Modificarea Regulamentului privind modul de calcul și de plată a premiilor anuale profesorilor-antrenori de copii și juniori pentru pregătirea jucătorilor din loturile naționale ale Republicii Moldova (U-17, U-19, U-21 și Echipa Națională), inclusiv cele feminine.
Aprobarea schemei de repartizare a plăților de solidaritate din competițiile de club UEFA 2019-2020 pentru dezvoltarea tinerilor fotbaliști în cluburile din Republica Moldova.
Aprobarea hotărârii referitoare la informarea Congresului nr. XIX de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 și propunerea de a lua act de excluderea unor membri ai FMF și afilierea unor membri la FMF în perioada: iunie 2019 – decembrie 2020;
Aprobarea modificării și completarea instrucțiunilor privind măsurile sanitar-epidemiologice care urmează a fi respectate la organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.42 din 13 ianuarie 2021, anexa nr.3;
Aprobarea listei participanților la cel de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 pentru a fi întocmit registrul corespunzător de evidență, care va conține datele și informația referitoare la participanți, conform prevederilor Hotărîrii CNESP Nr. 42 din 13.01.2021.

Nu în ultimul rând, Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari, a menționat că în legătură cu necesitatea înregistrării și legitimării jucătorilor participanți în Campionatul Republicii Moldova la fotbal ediția 2020-2021, s-a propus de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie, în baza amendamentelor prevăzute de IFAB nr. 19 s-a propus de a efectua modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Regulamentului Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021. Comitetul Executiv, prin vot unanim a decis de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie și aprobarea modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cele mai puține păduri din Europa. Potrivit unui clasament realizat pe baza datelor Băncii Mondiale, doar 12% din teritoriul țării este acoperit de păduri, ceea ce plasează Moldova pe locul 37 din 41 de state europene analizate.

Moldova se află la același nivel cu Irlanda și depășește doar Olanda, Malta și Islanda, unde pădurile ocupă doar 0,5% din suprafața țării.

În schimb, Finlanda este cea mai împădurită țară din Europa, cu 74% din teritoriu acoperit de păduri, urmată de Suedia – 69% și Muntenegru – 62%.

România ocupă locul 28 în clasament, cu un grad de împădurire de 30%, în timp ce Bulgaria și Portugalia ajung la 36%, iar Austria la 47%.

Datele arată diferențe majore între statele europene, influențate de climă, relief și modul în care terenurile au fost folosite de-a lungul timpului. Țările nordice au păstrat suprafețe forestiere extinse datorită climatului rece și densității reduse a populației, în timp ce statele cu terenuri agricole fertile sau puternic urbanizate au un procent mai mic de păduri.

Specialiștii atrag atenția că, deși Europa și-a extins în ultimele decenii suprafața totală de păduri prin programe de reîmpădurire și regenerare naturală, ecosistemele forestiere sunt tot mai afectate de schimbările climatice, secetă, incendii și dăunători.