60 de elevi și profesori pasionați de crearea videourilor cu telefonul au dezvoltat abilități de storytelling

26 Ian. 2021, 08:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2021, 08:43 // Bănci şi Finanţe //  Realitatea.md

Cu toate că au la dispoziție telefoane, aplicații și softuri ce permit crearea de video-uri, infografice, animații și GIF-uri, tinerilor le lipsesc abilitățile de scenaristică, regie și storytelling. Și profesorii mărturisesc că pandemia a crescut necesitatea utilizării aplicațiilor digitale și transmiterea informațiilor într-un mod interactiv. De aceea, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” și-au unit eforturile pentru a instrui în Storytelling, producție și editare video peste 60 de profesori și elevi din rețeaua celor 31 de școli Clasa Viitorului.

Sorina Lungu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Ștefănești: „La școală, adesea ni se solicită să elaborăm prezentări interactive și mini filmulețe de cercetare. Tehnicile de scriere, editare și producere a video-urilor pe care le-am dobândit la aceste instruiri mă vor ajuta să produc videouri mai bune. Am învățat, că pentru a realiza un video calitativ, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: parametrii camerei, unghiul de filmare, de compoziția cadrului, direcția luminii, calitatea sunetului. În același timp, am învățat și principiile de bază în alcătuirea unui scenariu care să atragă publicul”.

Proiectul „Clasa Viitorului” își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21 în rândurile tinerilor. Clasa Viitorului aduce metode noi și tehnologii digitale în procesul de predare-învățare și vine să transforme educația. Proiectul este implementat în 31 de instituții educaționale din țară și un centru de training pentru profesori, susținut de către USAID, Suedia, UK și Fundația Orange, sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Alexei Gavriliță, profesor de informatică și coordonator TIC la liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași: „În contextul pandemiei, nu putem găzdui oaspeți de la alte școli care doresc să viziteze Clasa Viitorului din instituția noastră, de aceea, vom crea video-uri, ce ne vor permite să mediatizăm succesele noastre și să informăm comunitatea despre activitățile pe care le desfășurăm. Instruirea în Storytelling va spori interesul elevilor pentru domeniile creative. Cu siguranță, avem elevi care își doresc să devină specialiști în marketing și relații cu publicul, jurnaliști, regizori de imagine, scenografi, editori ș.a.m.d.”

Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” a elaborat o serie de cursuri specializate în domeniile creative, printre care design grafic, producție de sunet și muzică, animație, creare de benzi desenate, podcasting. Acestea sunt destinate tinerilor, ce doresc să-și testeze abilitățile și talentele și să aleagă o carieră în domeniile creative, sau specialiștilor ce vor să-și aprofundeze cunoștințele tehnice. Cursul de Storytelling și Producere Video a fost menit să ajute profesorii împreună cu elevii să dezvolte conținut video, pentru a promova imaginea și activitățile instituției de învățământ și a stimula interesul tinerilor pentru educația STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Abilitățile STEAM sunt în topul abilităților necesare pentru angajare, iar creativitatea și artele, exprimate prin intermediul mijloacelor media digitale, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tinerilor.

Serghei Budici, mentor: „Pe parcursul celor două zile de instruiri ne-am străduit să ghidăm participanții cum să creeze un video cap-coadă, din momentul conceptualizării și scrierii scenariului până la montare și urmărirea reportajului final pe ecran. Ne-a surprins interesul sporit pentru curs, iar formatul de organizare online ne-a permis să avem o prezență de peste 60 de participanți în fiecare zi. La sfârșitul instruirii i-am provocat pe elevi și profesori să creeze un video de prezentare a Clasei Viitorului din școala lor, în baza cunoștințelor acumulate.”

Instruirile au fost organizate cu suportul Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Suedia și UK.

Realitatea Live

26 Ian. 2022, 23:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Ian. 2022, 23:20 // Actual //  Lupu Eduard

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău