Cât câștigă moldovenii în străinătate. Diaspora aduce aproape 16% din PIB

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste o treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Banca Mondială estimează că moldovenii din străinătate au adus 2,2 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 16% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către Moldova, la care se adună veniturile pe care le câștigă moldovenii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

După anul 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 915 milioane de dolari, la peste 1,1 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,8 miliarde dolari în 2008, la 1,3 miliarde de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 2,1 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, Moldova înregistrează o nouă scădere, de la 1,9 miliarde de dolari în 2019, la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 2,1 miliarde de dolari. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 2 miliarde de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața americană a motorinei a intrat într-o zonă fără precedent, după ce marja de rafinare a motorinei a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul perturbărilor globale de aprovizionare provocate de conflictele din Iran și Ucraina. Situația riscă să lovească agricultura, transporturile și, ulterior, o mare parte a economiei mondiale, scrie Reuters.

Indicatorul american de rentabilitate a rafinării motorinei, cunoscut drept „crack spread”, a atins un maxim istoric de 102,20 dolari pe baril. Diferența dintre prețul motorinei din SUA și contractele futures pentru petrolul WTI se situa ulterior la 99,82 dolari pe baril, cu 2,4% peste nivelul din 17 august.

În cinci dintre ultimele șase ședințe de tranzacționare au fost atinse noi maxime intraday, semn al îngrijorărilor tot mai mari privind disponibilitatea combustibilului. Noile atacuri asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu au amplificat problemele deja existente pe piața mondială.

Potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, rafinăriile din întreaga lume au procesat în iulie, în medie, 80,9 milioane de barili de țiței pe zi, cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Primele efecte ale exploziei prețurilor la motorină ar urma să fie resimțite de agricultori, într-o perioadă în care combustibilul este esențial pentru tractoare, combine și alte utilaje folosite la recoltarea din emisfera nordică și la însămânțările din emisfera sudică. În timp, scumpirea motorinei riscă să se propage în aproape toate sectoarele economiei, de la transportul greu și industrie până la producerea energiei electrice în unele regiuni.

Presiunea este amplificată de nivelul foarte scăzut al rezervelor americane. Potrivit datelor Energy Information Administration, la 7 august stocurile de motorină și păcură ale SUA se ridicau la doar 107,1 milioane de barili, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 1996 încoace.

Rafinăriile americane și-au majorat producția de motorină pentru a profita de marjele record, însă stocurile continuă să scadă din cauza cererii puternice pentru export. Potrivit lui Șohruh Zuhritdinov, directorul general al companiei de trading petrolier NitrolOil, faptul că diferența de preț depășește 100 de dolari chiar și în condițiile unei producții americane mai mari arată că problema nu mai ține doar de stimularea rafinării, ci de capacitatea rafinăriilor și de refacerea stocurilor la nivel mondial.

Situația este complicată și de problemele de aprovizionare din alte regiuni-cheie. Exporturile din Orientul Mijlociu au fost puternic afectate de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Rusia a suspendat vânzările internaționale până în ianuarie, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Un nou factor de risc îl reprezintă politica Statelor Unite față de exporturile iraniene de petrol. Washingtonul amenință cu sancțiuni împotriva Chinei pentru achizițiile de țiței iranian, măsură care ar putea reduce și mai mult cantitățile de combustibil disponibile pe piața mondială.

Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, avertizează că presiunile americane asupra Iranului și Chinei ar putea agrava criza motorinei, dacă rafinăriile chineze vor avea dificultăți în menținerea actualelor volume de procesare. Datele publicate pe 17 august arată că volumul de țiței procesat de rafinăriile chineze a scăzut în iulie cu aproape 16% față de aceeași lună a anului trecut.

În aceste condiții, tensiunile de pe piața motorinei depășesc granițele Statelor Unite. Rusia și Orientul Mijlociu sunt furnizori importanți pentru piața mondială, iar reducerea exporturilor, stocurile americane extrem de scăzute și diminuarea activității rafinăriilor chineze creează simultan presiuni asupra ofertei globale.