Cât câștigă moldovenii în străinătate. Diaspora aduce aproape 16% din PIB

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste o treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Banca Mondială estimează că moldovenii din străinătate au adus 2,2 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 16% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către Moldova, la care se adună veniturile pe care le câștigă moldovenii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

După anul 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 915 milioane de dolari, la peste 1,1 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,8 miliarde dolari în 2008, la 1,3 miliarde de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 2,1 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, Moldova înregistrează o nouă scădere, de la 1,9 miliarde de dolari în 2019, la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 2,1 miliarde de dolari. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 2 miliarde de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.