Cât va achita CNAM pentru noul medicament antidiabetic compensat

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) va achita din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală 4.035 de lei pentru tratamentul anual cu Dapagliflozinum al unui pacient cu diabet zaharat care are și insuficiență cardiacă.

Potrivit CNAM, circa 10 mii de persoane vor beneficia de acest preparat. CNAM compensează jumătate din prețul medicamentelor cu această denumire comună internațională. Suma fixă compensată per cutie a câte 30 de pastile este de 344,67 lei.

Dapagliflozinum face parte dintr-o generație nouă de medicamente antidiabetice, fiind unul esențial în tratamentul diabetului zaharat de tip II.

Administrarea acestui medicament inovativ reduce semnificativ riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare sau agravarea insuficienței cardiace, inclusiv cazurile de spitalizare pentru insuficiență cardiacă. De asemenea, diminuează riscul de a trece pacienții cu diabet zaharat la terapia cu insulină.

Spre comparație, costul anual per pacient cu diabet pentru tratamentul cu analogi de insulină este în medie de 5.759 de lei, variind de la 3.028 lei până la 9.016 lei. Acești bani sunt alocați, de asemenea, din fondurile de asigurare medicală obligatorie.

Decizia de a include dapagliflozinum pe lista de medicamente compensate a fost luată urmare a identificării surselor financiare disponibile în acest scop, precum și după mai multe runde de negocieri a prețului cu producătorii de medicamente compensate.

Începând din 1 noiembrie, persoanele cu diabet zaharat de tip II care au și insuficiență cardiacă pot beneficia de un nou medicament compensat cu denumirea comună internațională (DCI) dapagliflozinum.

#diabet #antidiabetic #medicamente compensate #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.