Cât va constitui venitul lunar minim garantat de la 1 octombrie 2021. Ce cheltuieli suplimentare necesită din buget

Astăzi, cabinetul de miniștri a aprobat indexarea venitului lunar minim garantat. Astfel, la 1 octombrie 2021, venitul lunar minim garantat va fi indexat cu 3,86% și va constitui 1196 lei.

Venitul minim garantat se utilizează la stabilirea dreptului la ajutor social și/sau ajutor pentru perioada rece a anului a famililiilor defavorizate. Prevederile se conțin în Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social aprobat astăzi de Guvern.

Conform datelor din Sistemul Informațional Automatizat ,,Asistență socială”, în primul semestru al anului 2021 numărul mediu al familiilor defavorizate beneficiare de ajutor social a constituit circa 52 950 de familii.

Potrivit informațiilor, mărimea medie a prestaţiei de ajutor social a constituit 1096 lei, iar după indexare va constitui 1138,5 lei (în creștere cu 42,5 lei).

Indexarea venitului lunar minim garantat pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie ale anului 2021 va necesita cheltuieli suplimentare din buget în sumă de 6,75 milioane lei. Mijloacele urmează să fie prevăzute la modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent.

Venitul lunar minim garantat se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare constituie media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

#venit minim garantat #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.