Cât va constitui venitul lunar minim garantat de la 1 octombrie 2021. Ce cheltuieli suplimentare necesită din buget

Astăzi, cabinetul de miniștri a aprobat indexarea venitului lunar minim garantat. Astfel, la 1 octombrie 2021, venitul lunar minim garantat va fi indexat cu 3,86% și va constitui 1196 lei.

Venitul minim garantat se utilizează la stabilirea dreptului la ajutor social și/sau ajutor pentru perioada rece a anului a famililiilor defavorizate. Prevederile se conțin în Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social aprobat astăzi de Guvern.

Conform datelor din Sistemul Informațional Automatizat ,,Asistență socială”, în primul semestru al anului 2021 numărul mediu al familiilor defavorizate beneficiare de ajutor social a constituit circa 52 950 de familii.

Potrivit informațiilor, mărimea medie a prestaţiei de ajutor social a constituit 1096 lei, iar după indexare va constitui 1138,5 lei (în creștere cu 42,5 lei).

Indexarea venitului lunar minim garantat pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie ale anului 2021 va necesita cheltuieli suplimentare din buget în sumă de 6,75 milioane lei. Mijloacele urmează să fie prevăzute la modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent.

Venitul lunar minim garantat se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare constituie media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

#venit minim garantat #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.