Cea mai dulce afacere din Moldova, amendată cu 1,8 milioane de lei

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Bucuria” SA cu o amendă de peste 1,8 milioane de lei pentru copierea ilegală a ambalajelor produselor de cofetărie „MU” și „PARKUR”, aparținând unei întreprinderi concurente. Decizia, care constată acțiunile de concurență neloială, a fost adoptată pe 7 iunie 2024.

Investigația a început în anul 2022, după ce întreprinderi străine producătoare de produse de cofetărie similare și importatorul oficial al acestora în Republica Moldova au depus o plângere. Reclamanții au acuzat „Bucuria” SA de utilizarea unor forme și game cromatice similare cu cele ale produselor lor în ambalajele produselor proprii.

Consiliul Concurenței a constatat încălcarea articolului 19 din Legea concurenței de către „Bucuria” SA, care interzice acțiuni sau fapte menite să creeze confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent.

Pe lângă amendă, „Bucuria” SA a fost obligată să înceteze acțiunile de concurență neloială și să retragă de pe piață produsele de cofetărie „MU” și „PARKUR”.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanța de judecată specializată. Aceasta urmează a fi publicată pe site-ul oficial al Consiliului Concurenței.

Ultimele date ale companiei relevă că în anul 2022 deși cifra de afaceri s-a majorat cu 13,6%, la 567,7 milioane de lei, profirul aproape s-a înjumătățit – 16,3 milioane de lei.

În ceea ce privește acționarii Bucuria, în anul 2019, compania rusească Trade House Valday, la care unic acţionar este afaceristul rus Tryakin Evghenii și-a vândut participația. 12,67% din capitalul Bucuria aparțin companiei Legenda Invest SRL cu acţionari din Statele Unite.

Investitorii ruși au intrat în posesia pachetului majoritar al fabricii de bomboane după ce la începutul anilor 2000 acesta a trecut printr-o serie de tranzacții dubioase și conflicte corporatiste, când două fonduri de investiții, care au preluat controlul a peste 40% din acțiunile întreprinderii în timpul privatizărilor în masă, și-au vândut participațiile.

Acestea au fost cumpărate ulterior de firme din Grecia, Emiratele Arabe Unite și Cipru, pentru ca, până la urmă, să ajungă în mâinile companiei AL SAQR S.Z.E, un important producător de produse de patiserie, cu fabrici în Ucraina, Belgia și Emiratele Arabe Unite. Acesta, la rândul său a vândut pachetul companiei rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bucuria #concurenta #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții