Cea mai dulce afacere din Moldova, amendată cu 1,8 milioane de lei

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Bucuria” SA cu o amendă de peste 1,8 milioane de lei pentru copierea ilegală a ambalajelor produselor de cofetărie „MU” și „PARKUR”, aparținând unei întreprinderi concurente. Decizia, care constată acțiunile de concurență neloială, a fost adoptată pe 7 iunie 2024.

Investigația a început în anul 2022, după ce întreprinderi străine producătoare de produse de cofetărie similare și importatorul oficial al acestora în Republica Moldova au depus o plângere. Reclamanții au acuzat „Bucuria” SA de utilizarea unor forme și game cromatice similare cu cele ale produselor lor în ambalajele produselor proprii.

Consiliul Concurenței a constatat încălcarea articolului 19 din Legea concurenței de către „Bucuria” SA, care interzice acțiuni sau fapte menite să creeze confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent.

Pe lângă amendă, „Bucuria” SA a fost obligată să înceteze acțiunile de concurență neloială și să retragă de pe piață produsele de cofetărie „MU” și „PARKUR”.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanța de judecată specializată. Aceasta urmează a fi publicată pe site-ul oficial al Consiliului Concurenței.

Ultimele date ale companiei relevă că în anul 2022 deși cifra de afaceri s-a majorat cu 13,6%, la 567,7 milioane de lei, profirul aproape s-a înjumătățit – 16,3 milioane de lei.

În ceea ce privește acționarii Bucuria, în anul 2019, compania rusească Trade House Valday, la care unic acţionar este afaceristul rus Tryakin Evghenii și-a vândut participația. 12,67% din capitalul Bucuria aparțin companiei Legenda Invest SRL cu acţionari din Statele Unite.

Investitorii ruși au intrat în posesia pachetului majoritar al fabricii de bomboane după ce la începutul anilor 2000 acesta a trecut printr-o serie de tranzacții dubioase și conflicte corporatiste, când două fonduri de investiții, care au preluat controlul a peste 40% din acțiunile întreprinderii în timpul privatizărilor în masă, și-au vândut participațiile.

Acestea au fost cumpărate ulterior de firme din Grecia, Emiratele Arabe Unite și Cipru, pentru ca, până la urmă, să ajungă în mâinile companiei AL SAQR S.Z.E, un important producător de produse de patiserie, cu fabrici în Ucraina, Belgia și Emiratele Arabe Unite. Acesta, la rândul său a vândut pachetul companiei rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bucuria #concurenta #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.