Cea mai dulce afacere din Moldova, amendată cu 1,8 milioane de lei

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Bucuria” SA cu o amendă de peste 1,8 milioane de lei pentru copierea ilegală a ambalajelor produselor de cofetărie „MU” și „PARKUR”, aparținând unei întreprinderi concurente. Decizia, care constată acțiunile de concurență neloială, a fost adoptată pe 7 iunie 2024.

Investigația a început în anul 2022, după ce întreprinderi străine producătoare de produse de cofetărie similare și importatorul oficial al acestora în Republica Moldova au depus o plângere. Reclamanții au acuzat „Bucuria” SA de utilizarea unor forme și game cromatice similare cu cele ale produselor lor în ambalajele produselor proprii.

Consiliul Concurenței a constatat încălcarea articolului 19 din Legea concurenței de către „Bucuria” SA, care interzice acțiuni sau fapte menite să creeze confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent.

Pe lângă amendă, „Bucuria” SA a fost obligată să înceteze acțiunile de concurență neloială și să retragă de pe piață produsele de cofetărie „MU” și „PARKUR”.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanța de judecată specializată. Aceasta urmează a fi publicată pe site-ul oficial al Consiliului Concurenței.

Ultimele date ale companiei relevă că în anul 2022 deși cifra de afaceri s-a majorat cu 13,6%, la 567,7 milioane de lei, profirul aproape s-a înjumătățit – 16,3 milioane de lei.

În ceea ce privește acționarii Bucuria, în anul 2019, compania rusească Trade House Valday, la care unic acţionar este afaceristul rus Tryakin Evghenii și-a vândut participația. 12,67% din capitalul Bucuria aparțin companiei Legenda Invest SRL cu acţionari din Statele Unite.

Investitorii ruși au intrat în posesia pachetului majoritar al fabricii de bomboane după ce la începutul anilor 2000 acesta a trecut printr-o serie de tranzacții dubioase și conflicte corporatiste, când două fonduri de investiții, care au preluat controlul a peste 40% din acțiunile întreprinderii în timpul privatizărilor în masă, și-au vândut participațiile.

Acestea au fost cumpărate ulterior de firme din Grecia, Emiratele Arabe Unite și Cipru, pentru ca, până la urmă, să ajungă în mâinile companiei AL SAQR S.Z.E, un important producător de produse de patiserie, cu fabrici în Ucraina, Belgia și Emiratele Arabe Unite. Acesta, la rândul său a vândut pachetul companiei rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bucuria #concurenta #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.