Cea mai mare inflație din istoria UE. Previziune Comisiei Europene privind creșterea economică

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la energie şi materii prime a impus revizuirea prognozelor de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023, în timp ce inflaţia este prognozată să ajungă la valori record, a anunţat luni Comisia Europeană în noile sale previziuni, transmite Reuters.

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina. Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.

Aceasta este prima estimare comprehensivă a costurilor economice ale războiului din Ucraina pentru cele 19 ţări din zona euro şi cele 27 de state membre UE.

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă, potrivit Reuters, citată de Agerpres. „Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a adăugat Executivul comunitar.

Cea mai mare inflație din istoria UE

În ceea ce priveşte inflaţia, pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină la 2%, noile prognoze ale Comisiei Europene arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023.

O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023. Comparativ, înainte de război, Executivul comunitar prognoza că preţurile din zona euro vor creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 1,7% în 2023, în timp ce în cazul UE preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.

#zona euro #crestere economica #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Dorin Recean, după vizita de la podul de la Bumbăta, a discutat cu fermierii care protestau pe traseul de la Leova. Agriculturii și-au exprimat nemulțumirea că sunt în prag de faliment și au nevoie de suportul statului, în condițiile în care prețurile mici nu le acoperă cheltuielile.

„Problema e diferența dintre costuri și cheltuieli. Tot suportul pe care l-am putut acorda din buget l-am acordat. Suntem în situația în care apelăm la ajutorul extern, dar asta nu înseamnă că banii vor veni a doua zi. Ministrul Bolea va merge în data de 20 iunie la Bruxelles și va negocia. Dânsul va trebui să demonstreze costurile”, a declarat Recean.

În replică, fermierii s-au arătat nemulțumiți de activitatea ministrului Vladimir Bolea și au declarat că acesta nu face nimic în calitate de ministru.

Drept răspuns premierul Recean a spus: „Fiecare dintre noi obosește câteodată”.

Fermierii au ieșit la protest din data de 7 iunie. Aceștia cer alocarea nu mai târziu de 1 august 2023 a compensațiilor costurilor de producere fermierilor mici și mijlocii în valoarea de cel puțin 3000 de lei per hectar la culturile agricole de primă grupă (grâu, orz, rapiță);

Restricționarea temporară prin decizia CSE a importului grâului, porumbului, rapiței și floarei soarelui în Republica Moldova din Ucraina, în condițiile în care Comisia Europeană va prelungi această restricție pentru țările din Europa de Este după 5 iunie;

Obligarea Portului Giurgiulești în perioada 1 iulie-31 decembrie 2023 să exporte doar producția agricolă de origine moldovenească;

Achitarea până la 1 iulie 2023 a tuturor datoriilor la subvențiile pentru anul 2022;

Modificarea (cu intrare în vigoare până la 10 iunie 2023) legii cu privire la Programul de rambursare a TVA, astfel încât să fie prelungit acest program până la finele anului și extins numărul de beneficiarii și sumele achitate.