Cea mai mare inflație din istoria UE. Previziune Comisiei Europene privind creșterea economică

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la energie şi materii prime a impus revizuirea prognozelor de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023, în timp ce inflaţia este prognozată să ajungă la valori record, a anunţat luni Comisia Europeană în noile sale previziuni, transmite Reuters.

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina. Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.

Aceasta este prima estimare comprehensivă a costurilor economice ale războiului din Ucraina pentru cele 19 ţări din zona euro şi cele 27 de state membre UE.

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă, potrivit Reuters, citată de Agerpres. „Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a adăugat Executivul comunitar.

Cea mai mare inflație din istoria UE

În ceea ce priveşte inflaţia, pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină la 2%, noile prognoze ale Comisiei Europene arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023.

O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023. Comparativ, înainte de război, Executivul comunitar prognoza că preţurile din zona euro vor creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 1,7% în 2023, în timp ce în cazul UE preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.

#zona euro #crestere economica #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.