Renault pleacă din Rusia. Cine a preluat afacerile francezilor

Consiliul de Administrație al constructorului auto francez Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor privind cedarea a 100% din acțiunile deținute de Renault Group în filiala Renault Rusia către primăria orașului Moscova şi a 67,69% din capitalul AVTOVAZ către NAMI (institutul central rus de cercetare şi dezvoltare a automobilelor şi motoarelor).

Acordul prevede o opțiune de cumpărare de către Renault Group a participaţiei sale în cadrul AVTOVAZ, care poate fi exercitată în anumite perioade în cursul următorilor șase ani, se arată în comunicatul Renault Group.

„Azi am luat o decizie dificilă dar necesară, în deplină responsabilitate faţă de cei 45.000 de salariați pe care îi avem în Rusia, în dorința de a menține performanța Grupului şi a posibilității de a reveni în viitor în această țară, într-un context diferit. Am încredere în capacitatea Renault Group de a accelera transformarea sa şi de a-şi depăși obiectivele pe termen mediu,” a declarat Luca de Meo, CEO Renault Group.

Rusia, a doua piață pentru Renault după cea din Franța

Prin mașinile Lada și Renault comercializate în Rusia, grupul francez deține o cotă de circa 29% din întreaga piață, care înseamnă anual peste 1,7 milioane de vehicule.

Rusia este a doua piață majoră a grupului Renault după cea din Franța. În 2021, dintr-un total de 2,7 milioane de vehicule, în Franța au fost vândute 521.710 unități, iar în Rusia 482.264 unități. Pentru un reper exact, cea de-a treia piață, Germania, a însemnat anul trecut doar 177.795 unități.

Din punct de vedere financiar, afacerile din Rusia au însemnat anul trecut 5 miliarde de euro din veniturile Renault și aproximativ 315 milioane din profitul operațional.

Revoluția Renault, în impas, odată cu plecarea din Rusia

Deși la începutul anului trecut cei de la Renault anunțau „Renaulution”, acum proiectul pare a fi într-un mic impas.

Conform planului „Renaulution” prezentat de șeful Renault, Luca de Meo, în ianuarie 2021, mărcile Dacia și Lada ar fi trebuit să colaboreze mult mai strâns, împărțind platforme și modele de activitate.

Pentru unitatea de business Dacia & Lada din cardul grupului Renault, planul prevede un model de business comun, care să țintească un aspect „cool” în cazul mărcii românești și unul „dur” pentru cea rusească. Cele două mărci vor reduce numărul de platforme tehnice utilizate de la patru la una singură, comună, și tipurile de caroserie de la 18 la doar 11. Astfel, în loc să existe o producție de 0,3 milioane de unități / platformă se va ajunge la 1,1 milioane / platformă.

Unitatea de business Dacia – Lada va lansa șapte noi modele până în 2025, ambele mărci readucând în actualitate „modelele iconice”. De asemenea, Dacia va împrumuta mărcii Lada tehnologia sa GPL, spunea anul trecut șeful grupului auto francez.

Renault Group este prezent în peste 130 de țări și are peste 170 000 de salariați, Grupul a vândut 2,7 milioane de vehicule în 2021.

#Renault #actiuni #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară din Europa pentru antreprenori. Este unul dintre obiectivele incluse în Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, prezentat de premierul desemnat Vasile Tofan.

Documentul prevede că dezvoltarea economică va fi bazată pe stimularea inițiativei private, investiții, exporturi și inovare, iar statul va elimina barierele birocratice care împiedică dezvoltarea afacerilor. Guvernul afirmă că antreprenorii trebuie să-și concentreze eforturile pe dezvoltarea produselor și companiilor, nu pe depășirea obstacolelor administrative.

Executivul susține că dimensiunea redusă a pieței interne poate deveni un avantaj competitiv, dacă Republica Moldova va fi mai rapidă, mai simplă și mai previzibilă decât alte economii din regiune. În acest context, autoritățile își propun să transforme țara într-un loc în care este ușor să deschizi, să finanțezi, să dezvolți și să extinzi o afacere.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul promite o amplă debirocratizare a relației dintre stat și mediul de afaceri. Programul prevede revizuirea actelor permisive, înlocuirea autorizațiilor nejustificate cu notificări, aplicarea principiului „o singură dată” pentru furnizarea informațiilor către stat și reducerea substanțială a costurilor administrative suportate de întreprinderi.

Totodată, Executivul promite o reformă fiscală orientată spre investiții și creștere economică, dezvoltarea pieței de capital prin pregătirea listării a cel puțin 10 companii moldovenești, extinderea finanțării pentru întreprinderi și transformarea digitalizării IMM-urilor într-un program național de productivitate. În domeniul tehnologiilor, Guvernul își propune inclusiv dezvoltarea unor „sandbox-uri” pentru inteligența artificială și dublarea exporturilor tehnologice.