Cel mai bogat om al planetei a pierdut 11 miliarde de dolari într-o zi

Averea francezului Bernard Arnault, cel mai bogat om de pe planetă, a scăzut cu 11,2 miliarde de dolari într-o singură zi, pe fondul îngrijorărilor că încetinirea economiei americane va duce la reducerea cererii pentru bunuri de lux, transmite Bloomberg.

Arnault, fondatorul grupului LVMH, care oferă printre altele poşete Louis Vuitton, şampanie Moet & Chandon şi rochii Christian Dior, a văzut cum averea sa a crescut în ritm exploziv pe parcursul acestui an odată cu avansul cotaţiilor acţiunilor companiilor europene din sectorul luxului.

Marţi însă, o parte din aceste câştiguri la bursă au dispărut, după ce cotaţia titlurilor LVMH a scăzut cu 5% la bursa de la Paris, cel mai mare declin înregistrat în ultimele 12 luni, pe fondul unei scăderi generale care a şters aproximativ 30 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a sectorului european al luxului.

Chiar şi după această scădere, averea lui Bernard Arnault se situează la 191,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, în condiţiile în care, de la începutul anului şi până în prezent, miliardarul francez şi-a sporit averea cu 29,5 miliarde de dolari.

După ziua de marţi, diferenţa între Bernard Arnault şi fondatorul Tesla Inc, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om al lumii, s-a redus la doar 11,4 miliarde de dolari.

Scăderea de marţi a venit însă după o creştere îndelungată a cotaţiei acţiunilor LVMH, care sunt în continuare cu 23% peste nivelul la care erau la începutul anului. Aceasta în condiţiile în care indicele MSCI Europe Textiles Apparel & Luxury Goods Index a înregistrat un avans de 27%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LVMH #Arnault #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.