Chirurgii roșii de la BCS, îngrijorați de scumpirea gazului și o atacă pe Gavrilița: Undeva s-a pierdut

Deputații BCS propun un șir de acțiuni „în suportul cetățenilor și afacerilor” în contextul scumpirii gazului și creșterea prețurilor la majoritatea produselor. Deputatul socialist, Petru Burduja a publicat propunerile pe facebook. Burduja susține că în curând acestea vor fi înregistrate în Parlament. Printre propuneri figurează și anularea TVA pentru gazul natural și combustibil, dar și pentru produsele locale de primă necesitate.

Vedem de cîteva zile că, în pofida avalanșei valului de scumpiri în care se pomenește Moldova, Prim-ministrul Natalia Gavrilița undeva s-a pierdut. Probabil schiatul sau criza de idei nu-i permit să vină, în termeni restrînși, cu unele măsuri cardinale, pentru a stopa creșterea prețurilor și a opri inflația, respectiv de a pune umărul pentru ușurarea poverii cetățeanului simplu. Nu știm dacă ei au conștientizat, dar țara se mișcă încet, dar sigur, spre o prăpastie economică și socială fără precedent în 30 ani de independență”, susține deputatul socialist Petru Burduja.

Propunerile deputatului vizează anularea TVA pentru gazul natural, anularea impozitul pe venitul anual reinvestit al agenților economici, vacanță fiscală de până la 6 luni pentru plățile impozitelor achitate de către persoanele fizice și juridice, stabilirea moratoriului controalelor fiscale, asupra amenzilor și penalităților fiscale, anularea TVA pentru produsele agroalimentare autohtone și TVA de 6% la carburanți.

#scumpire #gaz #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.