Chișinăul scapă de „țevi sovietice”: instituțiile publice primesc termoficare ca în Vest

Peste 170 de instituții publice din capitală, conectate la rețeaua centralizată a Termoelectrica S.A., vor beneficia de servicii de încălzire și apă caldă menajeră de calitate superioară, odată cu instalarea a 203 Puncte Termice Individuale (PTI) de ultimă generație. Modernizarea face parte din Proiectul STEEM – „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova”, finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Fondul Fiduciar Multidonator „Moldova – Dezvoltare, Reziliență și Oportunități pentru Bunăstare” (M-GROW), gestionat de Grupul Banca Mondială. Printre principalii contributori la M-GROW se numără Irlanda, Norvegia și Regatul Unit.

Pentru selectarea companiei responsabile de lucrări și-au depus ofertele cinci firme din Italia, Cehia, Ucraina, România și Republica Moldova. Potrivit directorului UCIPE (Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică), Ruslan Surugiu, după evaluarea ofertelor tehnice urmează deschiderea și analiza celor financiare, proces desfășurat după regulile stabilite de finanțator. Acesta a subliniat că, în ultima perioadă, se observă o creștere constantă a interesului companiilor internaționale față de licitațiile derulate în sectorul energetic din Republica Moldova.

Noile PTI-uri vor permite reglarea automată a temperaturii la nivel de clădire prin panouri de comandă moderne și senzori de temperatură care ajustează consumul de energie în funcție de condițiile meteo exterioare. Directorul general al Termoelectrica S.A., Iurie Razlovan, a menționat că aceste modernizări vor duce la reducerea semnificativă a consumului de energie, creșterea eficienței energetice și eliminarea echipamentelor învechite, oferind totodată flexibilitate în funcționarea sistemului centralizat de termoficare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelectriica #companii #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.