Cifre ascunse: Rusia taie accesul la statistici cheie, inclusiv inflația reală

După ce au clasificat o treime din bugetul federal, datele despre comerțul extern, producția de petrol și gaze și alte informații economice esențiale, autoritățile ruse au luat măsuri suplimentare pentru a restricționa accesul public la statistici. Rosstat, agenția federală de statistică din Rusia, nu a publicat datele detaliate privind inflația pentru luna septembrie, conform analizei realizate de grupul „Cifre Clare” (fostul „VTB Capital”).

Statisticile complete ale inflației pentru septembrie au fost publicate de Rosstat pe 11 octombrie, însă componentele individuale de preț pentru aproximativ 500 de produse și servicii, care formează „coșul de consum”, lipsesc de pe site-ul agenției și din Sistemul Unic de Informații Interdepartamentale de Statistică.

Inflația anuală în septembrie a scăzut la 8,6%, față de 9% în august, conform statisticilor Rosstat, iar în prima jumătate a lunii octombrie a coborât la 8,5%. Însă economiștii de la Institutul pentru Economie de Tranziție din Stockholm consideră că inflația reală ar putea fi mult mai ridicată, bazându-se pe alternative, precum indicele „Romir” al prețurilor de consum, care a înregistrat o creștere de 87% de la începutul conflictului din Ucraina. Aceasta contrastează cu inflația oficială de doar 27%.

După declanșarea invaziei în Ucraina, Rusia a restricționat accesul la datele vamale, informațiile despre rezervele de aur și valută ale Băncii Centrale, precum și la detalii demografice. În 2024, Rosstat a stopat publicarea statisticilor privind producția de benzină și motorină, iar bugetul federal ascunde acum 22% din cheltuieli sub formă de „cheltuieli secrete”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistici #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.